Ghicitori

„Animal cu trup tărcat / Și cu gât nemăsurat”


„Are lână lungă, creață / Paște iarbă sus la stână / Ne dă caș și brânză bună”


„Cui îi place să se-mbrace/ În cojoc cu mii de ace?”


„Iarna-n frig, vara-nsoare/ Neschimbat e la culoare”


„Are roți, dar nu-i căruță/ Are uși, dar nu-i căsuță”


„Cine-și strigă numele/ Prin toate pădurile?”


„Mărgelat, mult înfoiat/ În curte e respectat”


„Urechi lungi, picioare lungi/ Doar cu pușca îl ajungi”


„E dungat și roșcovan/ Nu-i pisică, nici motan”


„Voinic si cu cornisoare/ Își duce casa în spinare”


„Curelușă verde/ Prin iarbă rapid se pierde”


„După sobă la bunica/ Toare mereu mititica”


„Roșioară și codată/ Umbla noaptea prin poiată/ Pe la noi, pe la vecini/ Ca să mănânce găini/ De plătit nu le plătește/ Dar pe loc le jumulește”


„Umblă leneș prin pădure/ Mai mereu caută mure”


„Animal cu chip de om/ Se-aruncă din pom în pom”


„Are zeci de ace groase, dar nu țese, nici nu coase”


„Are aripi/ Și nu zboară/ Umblă fără sănioară/ Pe ghețuri mari și prin zăpezi/ Mergi la Poli, de vrei să-l vezi”


„Cine poate să-l ajungă? Pe-acest mare alergător? Care-și poartă puii în pungă? Poți ghici, e chiar ușor”


„Farfurie zburătoare/ Are cap, coadă și picioare”


„Chiar aici, în bătătură/ O uzină cu untură/ Care umblă prin ogradă/ Cu șurub în loc de coadă”


„Vara caut multă miere/ Iarna dorm, să prind putere”


„Animale care umblă pe sub masă/ Și când se întâlnesc/ Rău se ciondănesc”


„De e frig/ El stă covrig/ Dar de vede un motan/ Sare ca un năzdrăvan”


„E chiar un prieten bun/ Și mă duce unde-i spun/ Cu căpăstru și cu-o șa/ Iarna plimbă sania”


„Toată vara – cucurigu/ Când dă frigul – cugurigu/ Cine o fi dumnealui/ Cum îl cheamă/ Poți să-mi spui”


„Este suplă/ Corp dungat/ Harnică la adunat/ Strânge mereu/ Cu mult spor/ Mierea dragă și cu zor”


„Din grădina lui Mihai/ De sub tufe de urzici/ S-a ivit un ghem de scai/ Vrea să caute furnici”


„Nu e pește/ Nici vapor/ E uriașul mărilor”


„Cu o rochiță înfoiată, roșie/ Îmbulinată/ Stă pe-o frunză azi la soare/ E insectă/ Știi tu care?”


„Roade oase/ Stă în cușcă/ Și pe dușmanii săi îi mușcă”


„Cine umblă mult prin lume? Și tot își strigă pe nume?”


„Cu un pinten la picior/ Rol de ceas deșteptător”


„Parcă-i floare zburătoare/ Cu aripi colorate/ Rotunde, frumos pudrate”


„Cine cântă toată vara/ Prin fânețe cu chitara?”


„Șoricel cu aripioare/ Și frumos nume de floare”


„Casă mare duce-n spate/ Pe tălpici adevărate/ Iar pe unde trece lasă/ Fire de argint și fire de mătase”


„Ce moțată/ Dragii mei/ A prins Creangă într-un tei?”


„Este stea/ Dar nu strălucește/ Știi tu oare? Hai, ghicește”


„Mereu ascunși în fâneți/ Auzi zeci de cântăreți”


„Sigur macu-i place tare/ Zilnic cere-n gura mare/ După atâta mac-mac-mac/ Pleacă să înoate în lac”


„Făt-Frumos pe el călare/ Trece zilnic în plimbare”


„Zici că-i floare zburătoare/ Și are șase picioare”


„Grăsuț, curat, fermecător/ În fracul lui strălucitor”


„Inspectează floricele/ Și strânge nectar din ele!”


„Are zeci de ace groase/Dar nu ţese nici nu coase.”


„Poartă-n spate o cetate/ Și din ea doar capu-l scoate!”


„Cu rochiţa înfoiată/Roşie, îmbulinată/Stă pe-o frunză azi la soare/Ce insectă este oare?”


„Sprintenă şi delicată/Se adapă-nfiorată!”


„Cine-şi cântă numele/Prin toate pădurile?”


„Cât e ziua ea de lungă/ Se învârte după soare/ Probabil vrea să-l ajungă”


„Care floare e cu gheare? Și parfumul cel mai tare?”


„Am haine nenumărate/ Plângi de le dezbraci pe toate”


„După deal, dintr-un tezaur/ Au țâșnit săgeți de aur”


„Voinicel cu haină albă/ Scoate capul din zăpadă”


„Țăruș galben ascuțit/ În pământ șade înfipt”


„Zeci de umbreluțe mici/ S-au unit pentru o floare/ De vântul trece pe-aici/ Se vor duce ușor în zare”


„Frunze n-are/ Nu-i nici floare/ În păduri, chiar pe ogor/ Stă mereu într-un picior”


„Verde, roşu! Cine-mi eşti? Lung, subţire, gras și dulce/ Ai putea tu să ghiceşti?”


„Într-o cuşcă-s mulţi căţei, toţi sunt albi şi rotofei. Mama-i pune la mujdei! Poți ghici cine sunt ei?”


„Care floare parcă-i soare?”


„Clopoţel mititel, scoate capul din zăpadă, primăvară să o vadă”


„Rotunde și colorate, în cămară îs păstrate. Şi odată curăţate, ies plăcinte minunate”


„Soarele când îl zăreşte, pe loc se înroşeşte. Crește vara toată, tare-i bună în salată!”


„Ce e verde şi nu mişcă, dar dac-o atingi te pişcă?”


„Primăvara îi aprinde/ Lumânările frumoase/ Toamna fructele îi coace/ În țepoase carapace”


„Pălărie-ntr-un picior, ghici, ciupercă, ce e?”


„Nas la omul de zăpadă/ Iepurașul vrea să-l roadă”


„După ploaie, la plimbare/ Cu umbrele mici… de soare!”


„Balon dezumflat/Galben colorat/Are mustăcioară/Și se cheamă…”


„Verde, lung, din vrej l-aduni/Toamna la murat să-l pui.”


„E zemoasă, parfumată/Și mereu e îmbrăcată/Cu o hainuță plușată.”


„Se coace vara la soare/Piersica-i sora mai mare/Parfumată și cărnoasă/Face dulceața gustoasă. ”


„Într-o cușcă mulți căței/ Toți sunt albi și rotofei/Mama-i pune la mujdei.”


„Ascuns în camașa verde/ Miezul de foc nu se vede/ Când mănânci o feliuță/ Parca sufli-n muzicuță.”


„Ziua se lungește/ Zăpada se topește/ Grădina înverzește/ Ce anotimp sosește?”


„E un anotimp iubit/ Și în alb împodobit”


„A venit baba din munți, peste râuri făcând punți/ Și a prins, făcând povești, flori de gheață la ferești”


„Vine ea cu flori mărunte/ Și cu foarte multe fructe”


„O fetiță cu cofiță/ Ce mereu poate să țină/ Flori aduse din grădină”


„Mere mari cu biberon/ Ce mereu vor crește-n pomi”


„N-are limbă și nici gură/ Dar arată orice făptură”


„Sentimentul cel mai sfânt/ Și din cer, și de pe pământ”


„N-are trup/ Are picioare/ Și-n jur face-o roată mare”


„Sus și jos carton/ La mijloc nume de om”


„Eu merg cu școlarul/ Și îi port Abecedarul”


„Ghicește în grabă mare/ Unde sunt cărți de vânzare”


„N-are gură, dar vorbește/ Și foarte rar obosește”


„În mici tuburi se găsește/ Și toți dinții îi albește”


„E un arici mititel/ Dinții curățăm cu el”


„Moale, albă și pufoasă/ Peste câmp e haină groasă”


„Felinar cu trei culori/ Îi ajută pe pietoni”


„Când îl uzi, va face spumă/ Și-ți alunecă din mână”


„Dimineața îți zâmbește/ Când la grădiniță vii/ Pentru școală pregătește/ Foarte mulții copii”


„Chiar și-un an de mă privești/ Doar pe tine te zărești”


„Măr frumos şi aurit, chiar din cer a răsărit/ Ziua întreagă străluceşte și pământul încălzeşte”


„Sunt alb și luminos, adesea zgomotos/ Tai cerul în două, după mine plouă”


„Nu sunt carte/ Dar am foi/ Pregătite pentru voi/ Cu linii, cu pătrățele/ Să puteți scrie pe ele”


„Șade leneș în ghiozdane/ Poartă gume și creioane”


„Are tălpi/ Nu și picioare/ Și te duce în spinare”


„Când apar pe cer/ Stelele se-ascund și pier”


„Uneori e alb-pufos/ Poate fi gri, încărcat/ Cu picuri ce-i lasă în jos/ Apoi zicem: ”A plouat!””


„Apar noaptea/ Deși nu sunt chemate/ Dispar dimineața/ Deși nu sunt furate”


„E rotundă/ Prin mii de stele/ O regină printre ele/ Se plimbă, n-are picioare/ Până când apare un soare!”


„Așezate-n cutiuțe/ Petale cu flori micuțe/ Să poți picta cu ele/ Căsuțe și floricele”


„Mereu harnică și bună/ Este la fel ca o zână/ Cu dragoste ea ne crește/ Și pe noi ne îngrijește”


„Fân la iesle n-a mâncat/ Dar cât zece a lucrat”


„Ce e dulce și mai dulce/ Și prin bâzâit se-aduce?”


„N-are mâini, dar totuși bate/ Bate-ntruna, zi și noapte/ Stă oriunde îl vei pune/ Și oricând el timpu-ți spune”


„Are pene/ Nu e rață/ Nu e om/ Dar are față”


„Două bețe/ Opt surcele/ Tu cobori și urci pe ele”


„Pare a fi un vapor/ Are chiar și un motor/ Dar ajuns în depărtare/ Se lasă ușor în mare/ Trece prin calea toată/ Făcând traseul sub apă”


„Gazdă bună, mult aleasă/ E la orișicine în casă/ Ea primește pe oricine/ Chiar de pleacă, chiar de vine.”


„O pisică maro urcă într-un copac. Cum va coborî de acolo?”


„Gândește rapid și spune/ Cine-i mai bogat în lume?”


„Ce poate spune un om doar o singură dată?”


„Dacă arunci ceva în Marea Roșie, cum va fi acel obiect?”


„Ce este mai greu, un kilogram de pene sau unul de plumb?”


„Într-un copac sunt 10 ciori. Vânătorul împușcă 5. Câte mai rămân?”


„Are dinți, însă nu mușcă”


„Dacă 4 ouă fierb în 10 minute, în câte minute vor fierbe 8 ouă?”


„Cine vorbește în toate limbile?”


„Cine te îngână și nu te superi?”


„Ești la o cursă și l-ai întrecut pe cel de pe poziția a doua. Pe ce poziție te afli?”


„E copilul mamei, copilul tatălui, dar nu este fiul nimănui. Cine este?”


„Sunt fiica apei, dar în momentul în care mă întorc în apă, dispar”


„Înaintea cui își scoate oricine pălăria?”


„Ce se leagă cu gura și nu se dezleagă cu mâna?”


„Ştiţi voi oare, copilaşi/ Cine lasă pomi golaşi?/ Cine-aduce ploi mărunte /Şi nespus de multe fructe?”


„Zăpada s-a topit/ Ghiocelul a răsărit/Pomul a înmugurit/ Ce anotimp a sosit?”


„Primii fulgi de nea/ Stau în palma mea/ Te întreb, că sunt grăbit/ Ce anotimp a venit?”


„Soarele dogorește /Teiul înflorește/ Grâul e aurit /Cine a sosit?”


„Am un copac/ Cu patru crengi/ Una înverzeşte/ Una rodeşte/Alta veştejeşte /Şi alta îngheaţă/Ghici, ghicitoarea mea!”


„Vremea când este frumoasă / Vremea când este frumoasă/ Şade-n cui închisă-n casă/ Numai ploaia dacă vine /O desfac şi-o iau cu mine”


„Cine are patru picioare/ Şi nu poate umbla?”


„N-are mâini şi totuşi bate/ Bate-ntruna zi şi noapte/Şade oriunde l-ai pune/De-l priveşti timpul ţi-l spune.”


„Drept, înalt şi subţirel/Cu veşmânt de lemn pe el/Are limbă de cărbune/Pe hârtie multe spune?”


„Cu trei ochi/În trei culori/ Cu trei ochi/E atent la trecători/E atent la trecători/Şi-ţi arată/Fără grai/Când să treci/Şi când să stai.”


„Fâr, fâr, fâr, fâr/Peste tot mă vâr/Şi te şterg de apă/Nici un strop nu-mi scapă.”


„Pot să zbor, dar nu am aripi/Pot să plâng, dar nu am ochi/Oriunde mă duc, întunericul mă urmăreşte. Ce sunt?”


„Hrănește-mă și voi trăi/ Dar dacă-mi dai sa beau – voi muri/ Cine sunt eu?”


„Mă nasc în ocean şi sunt albă că zăpada/ Atunci când cad în apă dispar fără urmă/Ce sunt?”


„Ce e dulce și mai dulce/Îl alungi și nu se duce?”


„Ce e mic la vedere/ Dar mare la încăpere? Ghici ciupercă ce-i?”


„Patru frați stau față-n față/ Și nu vorbesc.”


„Îl primești de multe ori/ Pe la orice sărbători.”


„Ce fuge fără picioare?/Cine-i, frate, dumnealui?/Cum îl cheamă?/ Poți să-mi spui?”


„Ghici ghicitoarea mea/Ce este mare cât o biserică /Și nu cântărește nici cât o cireașă?”


„Ce se poate găsi o dată pe minut/de două ori pe moment și nici o dată la o sută de ani?”


„Ce poate călători în lume, rămânând în același colț?”


„Voinicel, cu cornișoare, Își duce casa-n spinare.”


„Făt-Frumos pe el călare, Trece zilnic la plimbare.”


„Umblă moșul prin pădure, Să culeagă fragi și mure.Pe vâlcea și pe cărare, Se vaită mereu că moare.”


„Curelușă verde, Prin iarbă se pierde.”


„Prin pădure, prin zăvoaie, Dânsul oile jupoaie.”


„Rozătorul mititel, Toți se sperie de el.”


„Cu privirea ei severă, De profesor supărat, I s-a dus buhul că numai, Noaptea iese la vânat.”


„După sobă la bunica, Toarce-ntruna mitica.”


„Ne dă lapte, lână, Vara stă la stână.”


„Nu-i bolnav, dar se preface, Și-n noroi el baie-și face.”


„Patru frați îngemănați, Într-un cojoc îmbrăcați.”


„Nas la omul de zăpadă, Iepurele vrea să-l roadă.”


„Trupul, capul mi-e totuna, Pe-un picior stau totdeauna.Am cămăși nenumărate, Și le port toate-mbrăcate.”


„De prin iunie apar, Că se țin de calendar.Roșii, mari, zemoase tare, Ai mânca vreo cinci hectare.”


„E zemoasă, parfumată, Și mereu e îmbracată, Cu o hainuță plușată.”


„Coaja verde, miezul roșu, Sâmburii negri ca tușu.”


„Frunză n-are, Nu-i nici floare.În păduri și pe ogor, Stă mereu într-un picior.”


„Nu-i ca varza-nfoiată, Dar e sora ei, gătită, C-o rochiță încrețită.”


„Căței are, dar nu latră, Și nu-l ții legat la poartă!”


„Când o tai, e cu temei, De ce plângi de mila ei?”


„Am un copac cu patru crengi, Una înverzește, una rodește, Alta veștejește și alta îngheață, Ghici, ghicitoarea mea?”


„Flori de gheață la fereastră, Copii-s la sobă-n casă!, Derdelușul s-a albit, Ce anotimp a sosit?”


„Sunt albă și pufoasă, Mă aștern pe străzi, pe case, Bulgări moi eu fac din ea, Și un mare om de nea.”


„Am văzut azi în grădină, Cum o minunată zână, Iar dă viață la natură, Cine-i oare acea făptură?”


„Este cald și veselie, A-nceput vacanța mare, E plăcut să stai la soare, Dar, ce anotimp e oare?”


„Despre vară povestește, Ziua toată dogorește, Rod bogat el pârguiește, Cine este, hai, ghicește?!”


„Peste case numai ploaie, Pleacă păsări călătoare, Frunze-ngălbenite, droaie, Care-i anotimul, oare?”


„Nori pe ceru-ntunecat, Limbi de foc au aruncat, Tot, în cale-au luminat, Iar copiii s-au speriat.”


„Picături de apă-n iarbă, Dimineața stau în salbă.Ce-o fi oare, frățioare, De apoi dispar în soare?”


„Anotimpurile toate, Își dau mâna ca surate, Și formează împreună, Luni douăsprezece, în cunună!”


„N-are gură, dar vorbește, Și deloc nu obosește.Și în fiecare zi îți spune, Tot ce se petrece-n lume.”


„Patru picioare are, Să le miște nu-i în stare.”


„Mă așteaptă frumușel, În penar de școlărel, Să-l ascut eu frumușel, Ca să pot scrie cu el.”


„Bate, dar nu-i inimioară, Îmi arată cum mai trece, Timpul din zori până-n seară, Pe cadran are si-un…zece.”


„Nu-i creion și nici stilou, Cu ea poți picta un tablou, Floricele, copăcei, Și tot ce vrei. Ghici, ce-i?”


„Cine are gât, dar nu are cap? ”


„Cine are găuri, dar totuși ține apa?”


„În zadar te uiți la mine, Că te vezi numai pe tine.”


„Are foi, dar nu e pom, Imbracată-i, dar nu-i om, Îți spune multe povești, Și nu poți să-i mulțumești.”


„Chip de om, dar minte n-are, Nici nu cere de mâncare, Știe jocuri mii și mii, E iubită de copii.”


„Cine-mi spune dintr-o dată, Câte colţuri are-o roată?”


„Roaba care-o împingi întruna, Câte roţi ea are?”


„Cartea ce-o păstrezi ca nouă, Câte scoarţe are?”


„Tricicleta lui Andrei, Câte roţi învârte?”


„Fluturaşul cel plăpând, Câte aripi o fi având?”


„În mănuşă sau ciorap, Câte degete încap?”


„Câte, câte mici picioare, Harnica albină are?”


„Câte stele lucitoare, Strălucesc în Carul Mare?”


„Câte colţuri în total, Are micul tău penar?”


„Numără pe îndelete, Roţile a trei triciclete.”


„Degetele, buni frăţâni, Câte-s la-amândouă mâini?”


„Când te duci la magazin, Se uită în coșul plin, Își spune cât să plătești, Și ce rest ai să primești.”


„Cine zboară făr’ să zboare, Și ne poartă peste mare, Peste munţi, peste oceane, Aţi ghicit? Cine e oare?”


„Te ascultă, te consultă, Și apoi pe-un bilețel, Îți prescrie-un siropel, Să te faci bine cu el.”


„Cu bonetă și halat, Nu e doctor la palat, Dar din mâna lui măiastră, Iese pâinea cea gustoasă.”


„Dintr-o tolbă uriaşă, Scrisorele el ne lasă, Ne anunța că a sosit, Pachețelul mult dorit.”


„Sub pământ adânc coboară, Din zori și până-n seară, Când urcă la suprafață, Negru-i tot, pe mâini, pe față.”


„Fără pânză, acuarele, E maestru la vopsele, Toată ziua el vopseşte, Pereţii îi împodobeşte.”


„Ne învață să citim, Să scriem, să socotim, Vorbe bune să rostim, Și cuminți mereu să fim.”


„Când îi ceri să te ajute, Îţi oferă sfaturi multe, Şi vorbeşte pentru tine, Legile le ştie bine.”


„Cine isi câştiga banul, Mânuind atent volanul?”


„Măr frumos şi aurit, chiar din cer a răsărit. Ziua întreagă străluceşte și pământul încălzeşte.”


„Apar noaptea, fără să fie chemate, dispar dimineața, fără să fie furate.”


„Cad din nori mărgele, lacrimi mari şi grele. Pământul le primeşte, căci se răcoreşte. Grâul bine creşte. Cine clipocește?”


„Cine vine din văzduh și stropește pe pământ grâul—ca să crească mult?”


„Fară trup prin lume trece, stol de frunze îl petrece. Cum pornește la plimbare, pomii i se-nclină-n cale.”


„Care forţă pribegită apa mării o agită?”


„Şapte culori alăturate—minunate toate. Ca un brâu vrăjit peste cer s-a ivit.”


„Am un brâu frumos, vărgat, peste mare aruncat. Numai după ploaie apare și-i ţesut din stropi de soare.”


„O scânteie mare printre nori răsare. Zarea luminează, ne înfricoşează.”


„Sunt alb și luminos, adesea zgomotos. Tai cerul în două, după mine plouă.”


„Pe deasupra se arată munţi de vată scărmănată!”


„Parc-ar fi nişte petale, ori steluţe ce dansează. Norii le presară iarna și pe gene ţi le-aşază.”


„Laptele gerului sub streaşina cerului.”


„Cine-i meşter iscusit și cu iarna a venit? În fiecare dimineaţă îmi pictează flori de gheaţă.”


„Tot cu vârfu-n jos—creşte, mereu creşte. Soarele-l dă jos. Geru-l ocroteşte!”


„Dacă îmi dai cărbuni, cresc. Dacă îmi dai apă, mor. Cine sunt?”


„Nu-l întrebi și îți răspunde, cauți în jur și nu știi unde-i.”


„Frunza-ngălbenește, vremea se răcește, vacanța s-a sfârșit, cine a venit?”


„A venit baba din munți, peste râuri făcând punți. Și a prins, făcând povești, flori de gheață la ferești.”


„Zăpada s-a topit, ghiocelul a răsărit, pomul a înmugurit. Ce anotimp a sosit?”


„Este cald şi veselie, a-nceput vacanţa mare. E plăcut să stai la soare, dar, ce anotimp e oare?”


„În ce lună se doarme cel mai puțin?”


„De când s-a pornit, zi și noapte merge-ntruna, fără picioare, fără aripi, fără roți.”


„Ce-i format din apă, dar dispare dacă-l pui în apă?”


„Ce crește invers,cu capul în jos”


„A lăsat-o Dumnezeu, ca s-o bei și tu și eu.”


„Dis-de-dimineață-n zori vărsa lacrimi peste flori. Soarele s-a ridicat și pe loc el le-a uscat.”


„Verde, roşu! Cine-mi eşti? Lung, subţire, gras ori dulce, iute, poţi să mi-l ghiceşti?”


„Sus pe coama munţilor, munţilor, cărunţilor, stă voinicul cel ţepos, veşnic verde şi frumos.”


„Buni sunt copți, fierți şi prăjiți Și-s aproape nelipsiți când dorim o garnitură lângă oricare friptură.”


„Prin pădure sau grădină, între fructe e regină, roşie şi pistruiată, cu aromă delicată.”


„Într-o cuşcă-s mulţi căţei, toţi sunt albi şi rotofei. Mama-i pune la mujdei! Ia ghiciţi. Cine sunt ei?”


„Dacă-mi dai jos pielea eu nu o să plâng, dar tu s-ar putea. Cine sunt?”


„Mingiuțe roşioare, strălucesc frumos la soare cu codiţele perechi, să le pui după urechi.”


„În grădina lui Pandele e un pom plin de mărgele. La culoare-s roșii toate, cu codițe-mperecheate.”


„Frunze n-are, nu-i nici floare. În păduri şi pe ogor, prin grădini şi-n deal la vie, stă mereu într-un picior.”


„Mure albe sus în pom, hai, copii, să le luăm! Şi ce nume să le dăm?”


„Care floare parcă-i soare?”


„Cât este ziua de mare, se tot uită după soare.”


„Clopoţel mititel, cine sună lin din el? Nimeni! Nimeni! Numai vântul, clătinându-l, legănându-l. Dă de veste-n toată ţara că soseşte primăvara.”


„Clopoţel mititel, scoate capul din zăpadă, primăvară să o vadă.”


„Voinicel cu haina albă, iese primul din zăpadă.”


„Eu alung iarna din ţară, și-aduc dulcea primăvară. Sunt micuţ şi frumuşel și mă cheamă…”


„Primăvara când s-arată, prin grădini apar deodată ciorchini albi şi albăstrii din steluţe mii şi mii!”


„O căsuță strâmtă cu perle verzi. Ce-o fi oare?”


„Rotunjoare, colorate, în cămară sunt păstrate. Şi cu ele curăţate, faci plăcinte minunate.”


„Patru fraţi gemeni născuţi, tot îmbrăţişaţi crescuţi, oricând îi vedeţi la un loc înveliţi într-un cojoc.”


„Nas la omul de zăpadă, iepurele vrea să-l roadă.”


„Roşcat, lung şi mustăcios,ai subţire ori mai gros, dulce, vitaminizat, rege-i peste zarzavat.”


„Ban de aur la-nceput, glob de puf când e trecut, suflă-n el să îl destrami și-ai să afli mai mulţi bani.”


„Mică, mov, ovală, dulce-acrișoară, pentru gem e foarte bună. Sigur știţi, este o…”


„Soarele când îl zăreşte, pe dată se înroşeşte. O culegem vara toată, tare-i bună în salată!”


„Multe bobiţe are, foarte dulci şi acrişoare. Must şi vin din el se fac, cui îi dai, zău că îi plac!”


„Cu bobițe aurii, cu bobițe rubinii, tare-s buni și aromați și-n must dulce transformați.”


„Ce copac stufos şi-nalt înfloreşte-n luna mai și dă floare pentru ceai? Cine este, l-ai aflat?”


„Ce e verde şi nu mişcă, dar dac-o atingi te pişcă?”


„Ce buruiană când o atingi îţi face numai băşici?”


„Am șaptezeci de haine, toate șifonate. Cine sunt?”


„Sunt biluţe vișioare, strălucesc frumos la soare cu codiţele perechi—să le pui după urechi.”


„Suplă şi cu corp dungat, harnică-i la adunat. Strânge-ntruna cu mult spor mierea dragă tuturor.”


„Are zeci de ace groase, dar nu țese, nici nu coase.”


„Din grădina lui Mihai, de sub tufe de urzici, a ieşit un ghem de scai ca să caute furnici.”


„Nu e pește, nici vapor, uriașul mărilor.”


„Fie cât o fi de cald, am eu unde să mă scald. Căci îndată—ţup!—în lac și încep să cânt: Oac! Oac!”


„Cu rochiţa înfoiată, roşie, îmbulinată, stă pe-o frunză azi la soare. Ce insectă este oare?”


„Roade oase, stă în cușcă, pe dușmanii săi îi mușcă.”


„Către soare se avântă, dimineața-n zori și cântă.”


„Are pinten la picior și e ceas deșteptător.”


„Cine umblă mult prin lume, și se tot strigă pe nume?”


„Singuratic şi hai-hui îşi strigă numele lui. Umblă singur prin pădure și se tot strigă pe nume. Cine ştie cum îi spune?”


„Uite-o floare zburătoare! Are aripi colorate, rotunjoare și pudrate!”


„Te-asurzește când grăiește. Spune–ntruna Ga, Ga, Ga—parca numai s-ar certa.”


„Cine cântă toată vara prin fânețe cu chitara?”


„Fuge tare îngrozit, când aude-un foșnet mic. Zău, se sperie așa și când vede umbra sa!”


„Șoricel cu aripioare, poartă numele de floare.”


„Cenușiu, cu ochi sticloși și cu colții fioroși umblă-n haită prin pădure și oițe-ar vrea să fure.”


„Animal cu chip de om țopăie din pom în pom.”


„Casa mare-și duce-n spate, pe tălpici adevărate. Iar pe unde trece lasă fir de-argint și de mătasă.”


„Ne dă lapte, lână. Vara stă la stână.”


„După sobă la bunica toarce-ntruna mititica.”


„Ce moțată, dragii mei, a prins Creangă într-un tei?”


„Cine are ciocul lat, are mersul legănat, se îndreaptă către lac și tot face Mac, Mac, Mac.”


„Cine primăvara vine de pe meleaguri străine? Are coada furculiţă și-şi clădeşte odăiţă sub o streaşină de casă nimenea să nu o vază?”


„În cojoc întors pe dos, mormăind morocănos, umblă pustnic prin pădure, după miere, după mure.”


„O sportivă cu renume, umblă-n pomi după alune.”


„Cu coada roșcată, cu bot ascuțit, la cotețul nostru, des a nimerit. Găini, pui și rațe, ia tot ce găsește. Hoața cea șireată știți cum se numește?”


„Lacomă, gălăgioasă, ciripește lângă casă!”


„Cu coamă şi trup vărgat, pare un căluţ ciudat. Cine este, l-aţi aflat?”


„Mama lui Andrei are trei copii: Alexandru, Mihai și… ?”


„Maria are 4 fiice, iar fiecare fiică are câte un frate? Câți copii are Maria?”


„Ne iubește, ne răsfață, zi de zi ne dă povață. Desigur, v-ați dat seama, nu e alta decât…”


„Seara la culcare, îmi spune povești. E bătrână tare, cred că o ghicești… Umblă toată ziulica și e harnică…”


„O iubesc atât de mult! Și mereu eu o ajut… Azi îi dau o păpușică…Doar e…”


„Sunt cu tine tot mereu și te-ajută când ți-e greu.”


„Ei mereu îți stau aproape și se cunosc după fapte”


„Care cer nu are stele?”


„Ce apă este în lume fără nisip?”


„Ce vezi mai clar cu ochii închiși?”


„Cinci pitici, cinci voinici… Cât îi vezi de mititei, faci cu ei tot ce vrei. Scrii, joci mingea, împletești, sau palate construiești.”


„În mănuşă sau ciorap câte degete încap?”


„E al tău, dar prietenii și părinții îl folosesc mai mult. Ce este?”


„În mici tuburi se găseşte, dinţii bine îi albeşte!”


„Eu și periuța îți spălăm gurița și cu asta basta. Mi se spune…”


„Eu sunt subțirică, dar tare voinică. Frec dinții cu putere—nu simți nicio durere—ca să fie sănătoși, albi și luminoși!”


„Dacă-l uzi, el face spumă și-ţi alunecă din mână!”


„Ce nu-ți poți ridica de pe jos?”


„Ţevi,conducte instalează, în perete le fixează. Iar în urmă el ne lasă apa şi căldura-n casă.”


„Cin-te ascultă și-ți prescrie cum să iei o doctorie?”


„Cine îți câştigă banul mânuind atent volanul?”


„Cu arome îmbietoare, pâinea rumenă apare din cuptorul dogorit. Cine-o scoate mulţumit?”


„Ciorbe, supe, sărmăluţe, sosuri calde, chifteluţe, pregăteşte iscusit, că e meşter la gătit.”


„Dimineaţa îţi zâmbeşte, când la grădiniţă vii. Pentru şcoală pregăteşte grupa-ntreagă de copii…”


„Tunde cu îndemânare și îţi face şi cărare—o frizură să-ţi stea bine! Nu-l întrece orişicine.”


„Mama sau bunica-l face, îl frământă şi îl coace cu stafide, nuci sau mac. Aţi ghicit! E…”


„În bărcuțe stau culcați împreună 4 frați. Când îi simt în cozonac, mie cel mai mult îmi plac.”


„Ce-i mai dulce şi mai dulce și prin bâzâit se-aduce?”


„Care turtă afânată este zilnic cumpărată? Se găseşte-n orice casă și-o servim felii la masă!”


„Roată rotită, de om muncită și de lume înghiţită.”


„Să vă spun o ghicitoare despre ceva de mâncare: crude sau puse la fiert, se consumă ca desert. Le doreşte orişicine, că-s pline de vitamine.”


„Seamănă cu un vapor și merge tot cu motor, dar când pleacă-n depărtare, el se lasă-ncet în mare. Și străbate calea toată făcând drumul pe sub apă.”


„Nu e tren, nu e mașină, dar aleargă tot pe șine și te duce, când îl iei, tot orașul dacă vrei.”


„Nu e pușcă, dar pocnește. Nu e porc, dar scormonește. Trece mândru prin câmpii și în urmă-i curg felii.”


„Are roţi, dar nu-i maşină, aleargă fără benzină și te duce de-a călare—nu-i pasă de depărtare.”


„Care casă zburătoare se ridică pân-la soare?”


„Un vultur voinic, de fier, poartă oamenii prin cer!”


„Şir de camere pe roate, fuge pe şine cât poate!”


„Care casă plutitoare peste mări e călătoare?”


„Mergi cu ea, dar roți nu are. Nu e tren, dar şine are. Iarna bucurii aduce, sus o urci, şi-n jos te duce…”


„Harnic, mic și subțirel, trage ața după el.”


„La porunca mamei mele se aprind la el trei stele. Apoi cât ai zice pește, fierbe,coace și prăjește.”


„Sunt rotundă sau pătrată, ascut creionul îndată.”


„Ce dihanie ciudată, cu gât lung și gura mare, a-nghițit așa deodată, tot ce-i pulbere-n covoare?”


„Când e plin zboară, când e gol coboară!”


„Ce-i plin de găuri și totuși ține apa?”


„Nu sunt carte, dar am foi pregătite pentru voi. Cu linii sau pătrățele, să puteți scrie pe ele.”


„Mereu timpul îl măsoară și iute ca vântul zboară. Dimineața ne trezește, către școală ne zorește.”


„N-are mâini, dar totuși bate. Bate-ntruna zi și noapte. Șade oriunde l-ai pune, de-l privești timpul îți spune.”


„Are limba de cărbune, pe hârtie multe spune.”


„Cine urme albe lasă pe tabla neagră din clasă?”


„Ce nu-i nici în casă, nici afară, dar e și-n casă și afară?”


„Când e-afară, e și-n casă, ocrotește ca un zid, dar o-nchid și o deschid și să văd prin ea mă lasă.”


„Tortul, untul, fripturica, le-a vârât în el mămica. Pare un dulap vopsit. Înăuntru-i ger cumplit.”


„Cine urme negre lasă pe tabla albă din clasă?”


„Are roți, dar nu-i căruță. Are uși, dar nu-i căsuță. Se numește?”


„Bate-mă, aruncă-mă, eu sar fără supărare. Cine oi fi oare?”


„Patru picioare are, dar să le miște nu e în stare.”


„Ce are picioare și nu poate umbla?”


„Avem o cutie-n care punem rufele murdare. Doar butonul învârtești. Peste-o oră le găsești curate și parfumate, ba chiar aproape uscate!”


„De mă scapi, sigur mă sparg. De-mi zâmbești, îți zâmbesc înapoi. Ce sunt?”


„Și un an de mă privești, tot pe tine te zărești.”


„De te uiți la mine, te vezi doar pe tine.”


„Ce obiect se udă în timp ce te usucă?”


„N-are roți, n-are picioare, mă duce iute la vale. Dar pe deal de voi urca trebuie s-o duc eu pe ea.”


„Cine se află în orice casă și stă cu oaspeții la masă?”


„Patru picioare are, să le miște nu e-n stare.”


„Felinar cu trei culori—i-ajută pe trecători.”


„Tricicleta lui Andrei câte roţi învârte?”


„Cine-mi spune dintr-o dată câte colţuri are-o roată?”


„Nu-i pasăre și totuși zboară dacă-l ții bine de sfoară.”


„Sunt rotund și roșu, uneori verde, Mă mănânci cu plăcere, nu mă poți pierde. Ce sunt eu?”


„Ce sărbătoare e, cu rochii albe și flori, Unde dansează toți, plini de bucurii și fiori? Se strigă „Da!” și se aruncă buchete, E plină de zâmbete și multe surprize, toate se petrec! ”


„Am pagini albe, dar nu sunt zăpadă, Scriu cu creionul, nu mă tem de fadă. Mă iei cu tine, la școală sau acasă, Ce sunt eu oare, cu o copertă frumoasă? ”


„Ce animal mare și blănos, Iubește mierea, e foarte gustos? Cu pași grei se plimbă prin pădure, Cine-i acesta, cu atâta fure?”


„Sunt pe mâini, dar nu sunt de mâncat, Când mă vezi, te faci imediat curat.”


„Eu latru și mă joc, Cu boticul meu micuț, Când mă vezi, te bucuri tare, Cine sunt eu oare?”


„Cui ii place sa se imbrace. In cojoc cu mii de ace?. ”


„Are lana lunga, creata, Paste iarba sus la stana, Ne da cas si branza buna. ”


„Nu-i pisica, nici motan. E dungat si roscovan. ”


„Urechi lungi, picioare lungi. Doar cu pusca il ajungi. ”


„Cu pernute la labute, Cine calca-ncetisor Parca umbla pe covor? Iata bietii soricei Fug iute din calea ei? ”


„Stiti voi cine umbla dupa mure Si traieste in padure? In birlog petrece iarna, La prisaca merge vara. Mor, mor, mor… ”


„Animal cu trup tarcat. Si cu gat nemasurat. ”


„Cine-si canta numele Prin toate padurile?. ”


„Margelat si infoiat, In curte e respectat. ”


„Iarna in frig, vara-n soare, Neschimbat e la culoare. ”


„Are roti – nu e caruta. Are usi – nu e casuta. ”


„Cine este pintenat? Si ne cinta de pe gard ? Cucurigu. ”


„Cine are ciocul lat, Are mersul leganat, Se indreapta catre lac Si tot face… Mac, mac, mac. ”


„Miel e, dar coada-i mare. Si din creanga-n creanga sare, Roade nuci, ii plac alune, Cum o cheama, haide, spune ? ”


„Si un an de ma privesti, Tot pe tine te zaresti. ”


„E un arici mititel Curatam dintii cu el. ”


„Dimineata iti zambeste, Cand la gradinita vii, Pentru scoala pregateste, Grupa-ntreaga de copii. ”


„Ce buruiana cand atingi Iti face numai basici? ”


„Ce obiect se uda in timp ce te usuca? ”


„Ne aduce ploi marunte Si nespus de multe fructe. ”


„Peste tot gasesti in lume. Cinci frati cu acelasi nume. ”


„Ce trece peste apa si nu se uda? ”


„Nu e tren si nici masina. Dar alearga tot pe sine. Si te duce cand il iei. Tot orasul daca vrei. ”


„Umbla mosul prin padure. Sa culeaga fragi si mure. Pe valcea si pe carare. Se vaita mereu ca … moare. ”


„Anotimp iubit Alb, impodobit. ”


„Felinar cu 3 culori. Ii ajuta pe trecatori. ”


„Daca-l uzi, el face spuma Si-ti aluneca din mana. ”


„E rotunda, colorata. Si copiii nu-i rezista, Fara ea, ora de sport, Ar fi ora cea mai trista. ”


„Ce trebuie spart inainte de a fi folosit? ”


„Felinar cu 3 culori.Ii ajuta pe trecatori. ”


„Animal cu chip de om Topaie din pom in pom. ”


„Ce se naste iarna, creste cu radacinile in sus si moare vara? ”


„Alba, moale si pufoasa. Pentru camp e haina groasa. ”


„Care floare are gheare. Si parfumul cel mai tare? ”


„U, u, u si plec acum Cu vagoane merg la drum Fug pe sine, stau in gara Si te duc intreaga tara”. ”


„Cand apare el pe cer.Stelele se-ascund si pier. ”


„Umbla mosul prin padure. Sa culeaga fragi si mure. ”


„Cine-si canta numele. Prin toate padurile? ”


„Avem o cutie in care. Punem rufele murdare. Doar butonul invartesti. Peste o ora le gasesti. Curate si parfumate, Ba chiar aproape uscate. ”


„In mici tuburi se gaseste Dintii frumos ii albeste. ”


„Ce obiect se uda in timp ce se usuca? ”


„Cand nu e zapada, Doarme in ograda, Dar cand ninge afara, Cu copiii zboara. ”


„Sus pe cer s-a aratat. Un covor incovoiat. ”


„Este harnica si buna, Este la fel ca o zana, Cu dragoste ea ne creste, Si de noi se ingrijeste. ”


„Ciuperca uscata. In cui agatata. ”


„Baie sa-si faca in noroi, Asta e placerea sa, Dar sa nu incercati si voi, In noroi sa stati asa. Voi sunteti copii, iar el. E un mic, soios… ____. ”


„Nu sunt carte, dar am foi, Pregatite pentru voi, Cu linii sau patratele, Sa puteti scrie pe ele. ”


„Nu-i pasare si totusi zboara. Daca-l tii bine de sfoara. ”


„Ziua se mareste, Zapada se topeste, Gradina a inverzit, Ce anotimp a sosit? ”


„Cine sade in ghiozdane, Purtand gume si creioane. ”


„Are talpi, Picioare n-are, Si te duce in spinare. ”


„Cand apare el pe cer, Stelele se-ascund si pier. ”


„Pe camasi, haine, flanele. Sunt banuti cu gaurele. ”


„Cenusiu, cu ochi sticlosi, Si cu coltii fiorosi, Umbla-n haita prin padure. Si oite ar vrea sa fure. ”


„Doua bete, opt surcele. Cobori si urci pe ele. ”


„Are aripi, Dar nu zboara. Umbla fara sanioara. Pe gheturi si prin zapezi. Mergi la Poli si ai sa-l vezi. ”


„Oac, oac, oac. Si mac, mac, mac. Se aduna iar pe lac. Galagia e in toi. Hai sa le vedem si noi! ”


„Gazda buna si aleasa, E la orisicine-n casa. Ea primeste pe oricine. Si cand pleaca, si cand vine. ”


„Seamana cu un vapor. Si merge tot cu motor. Dar cand pleaca-n departare. El se lasa incet in mare. Si strabate calea toata. Facand drumul pe sub apa. ”


„Mi se spune si florar. Peri si meri in floare-s iar, Ca in toamna cand intrati, Fructe bune sa mancati. ”


„Animale din casa, Umbla pe sub masa. Cand se intalnesc, Rau se ciondanesc. ”


„Ziua se mareste. Zapada se topeste, Gradina a inverzit. Ce anotimp a sosit? ”


„Chip de om, minte nu are. Nici nu cere de mancare. Stie jocuri mii si mii. E iubita de copii. ”


„Cine poate sa-l ajunga. Pe acest alergator. Care-si poarta puii-n punga? Il ghiciti foarte usor. ”


„Curelusa rece, unsa. Sub pamant sade ascunsa, Iar atunci cand iese afara, De o privesti, te infioara. ”


„Bea multa apa, chiar si atunci cand nu ii este sete. Cine este? ”


„Are un cap, dar nu va rationa niciodata. Cine sa fie oare? ”


„Mere mari cu biberon. Au crescut la noi in pom. ”


„O fetita cu cofita, Ea poate mereu sa tina, Flori aduse din gradina. ”


„Ghici, ghicitoare mica. Cat oul de randunica: Randunica nu-l cloceste, Iara-n gura se topeste. ”


„Este o tipa oarecum originala, care sta acasa pe vreme buna si iese cand ploua. Cine sa fie oare? ”


„Daca nu vorbesti primul, el nu spune nimic. Ghici ghicitoarea mea! ”


„Toata lumea stie sa ma deschida, nimeni nu stie sa ma inchida, Nu ma ridic drept, iar daca ma spargi, uneori, sunt prajit. Cine sunt eu? ”


„Ce se naste din insufletit, Si-i neinsufletit? ”


„Este o stea, dar nu straluceste! Ghici ce e! ”


„Cu cat este mai neagra, cu atat este mai curata. Ce sa fie oare? ”


„Pe masura ce trece, toata lumea isi scoate palaria, pentru ca are dinti, dar nu musca. Despre cine este vorba? ”


„Cine se dezbraca cand e frig? ”


„N-are limba si nici gura, Si arata orice faptura. ”


„Sentimentul cel mai sfant. Din cer si de pe pamant. ”


„Carte alba liniata. Scrii pe ea cand e curata. ”


„Cutii lungi cu scaunele. Stau scolarii-n rand pe ele! ”


„Paharel de otel, Sta la gatul unui miel; Cand elevii vin de-acasa, Indata ii cheama-n clasa! ”


„Campul alb, oile negre, Cin le vede, nu le crede. Cin le paste, Le cunoaste. ”


„Cine sade in ghiozdane, Purtand gume si creioane? ”


„Cine urme albe lasa. Pe tabla neagra din clasa? ”


„Nu sunt carte, dar am foi. Pregatite pentru voi. Cu linii sau patratele, Sa puteti scrie pe ele. ”


„Sunt rotunda sau patrata. Ascut creionul indata. ”


„Nu e soarec, nici orbete, Roade pete din caiete, Ar fi bine si frumos, Sa nu-i dam nimic de ros. ”


„N-are trup, are picioare. Face-n jur o roata mare! ”


„Are limba de carbune, Pe hartie multe spune. ”


„E o gradina mandra, semanata Cu poezii, cu glume si povesti, Dar nu se lasa lesne vizitata Decat cand stii, copile, sa citesti. ”


„Sus carton, jos carton, La mijloc nume de om! ”


„Ieri o aveau numai boierii, De ea saracii n-aveau parte. Azi o are toata lumea, Si la multi lumina imparte. ”


„Trei surori, poti sa zici, Una mare, doua mici Vin in fiecare an Si pun lacat la ghiozdan. ”


„Bucatica de carbune, Cu vesmant de lemn, Pe hartie lasa urme. Scriind orice semn. ”


„Il stiu toti: si mic si mare, Si elev dar si poet, Toti pornim pe-aceasta cale:De la A pana la Zet. ”


„O sticluta cu vopsea, Da penitelor sa bea! ”


„E patrat si afanat. Si ne-ajuta la spalat!R. ”


„Are foi si scoarta, Dar nu e copac, Cine o-intelege. Minte are-n cap. ”


„Ce e rotund, Si n-are fund? ”


„Loc de cinste si povata. Sade-n clasa drept in fata? ”


„Doisprezece surori merg unele dupa altele si nu se pot intrece. ”


„Iarna – scanteie, primavara se face apa. ”


„E lichid, dar nu e apa. E alb, dar nu e ninsoare. ”


„Pe apa inoata, Si in pamant nu putrezeste. ”


„Fara picioare si fara aripi, zboara repede si nu-l vei prinde. ”


„Licurici pe bolta mare, Apar noaptea cand nu-i soare. Ceru-i ca un giuvaier, Dar in ziua, toate pier! ”


„Ca o plasa din margele. Cade pe culturi, prin vie; Din gheata, mici, maricele, Distrugand tot de pe glie. ”


„Voi sta sub axila si iti voi indica ce sa faci: fie te trimit la culcare, fie te las sa mergi la plimbare. ”


„N-are maini si totusi bate, Bate-ntruna, zi si noapte, Sta oriunde il vei pune Si oricand timpul iti spune. ”


„Uneori e alb-pufos, Alteori gri, incarcat. Cu picuri ce-i lasa-n jos, Apoi rostim: „A plouat! ”


„Intotdeauna munceste cand ceva spunem, si se odihneste cand tacem. ”


„Intoarce-ma si te voi spala cu apa rece. ”


„Am o rochita. O spal in foc. Si o usuc in apa. ”


„Cine te-ngana. Si nu te superi?. ”


„Primavara ii aprinde. Lumanarile splendide. Toamna fructele ii coace. In tepoase carapace. ”


„Dupa-amiaza este un bataus, dimineata – un ceas. ”


„Iarna-i palid sub un nor, Vara e dogoritor, Lumineaza si-ncalzeste. Cine e? Haide, ghiceste! ”


„Au batut-o cu mana si cu picioarele – nimanui nu i-a fost mila de ea. Asa e cand esti umflata. ”


„Patru picioare sub un acoperis, iar pe acoperis – supa si linguri. ”


„Merge dada pe carare. Patru maini, patru picioare. Patruzeci de unghioare. ”


„Rotunda, prin mii de stele, O marchiza printre ele, Se plimba, n-are picioare, Pana-n rasarit de soare! ”


„Un cal din otel trage plugul dupa el. ”


„Campul alb, oile negre. Cine le paste. Le cunoaste. ”


„In el traieste o lumina, care ziua doarme, iar noaptea se aprinde. ”


„Am trup, dar n-am corp; Am gat, dar n-am cap; Am maneci, dar n-am maini. ”


„Eu merg cu scolarul, Si ii port Abecedarul. ”


„Soricel cu aripioare. Poarta numele de floare. ”


„Urecheat cu haine sure Sta pe camp si in padure. ”


„Parca-i floare zburatoare, Si are sase picioare. ”


„Ce fuge mai repede decat toate? ”


„Voinicul cu haina alba, Scoate capul din zapada. ”


„Sa ghiciti in graba mare. Unde sunt carti de vanzare? ”


„Lunga, lata sau patrata. Musafirii ii dau roata. ”


„Zi si noapte prin faneti, Auzi mii de cantareti. ”


„Cinci frati o haina imbraca. ”


„Ce e mai dulce si mai dulce, Si prin bazait se-aduce? ”


„Cu ce plimbam mai usor, Copiii pe placul lor? ”


„Am o ciocolata mare. Si va pun o intrebare: De-o mananc, tacand chitic. Voi ramane cu… ”


„Animal cu chip de om, topaie din pom in pom. ”


„Stai intr-un avion, in fata ta este un cal, in spate este o masina. Unde esti? ”


„Hraneste-ma si voi trai, dar daca-mi dai sa beau – voi muri. Cine sunt eu? ”


„De ce deputatii nu reusesc sa devina prieteni ai poporului? ”


„Cine, la intrebarea pusa de el, nu va raspunde niciodata „Da”? ”


„Multi sportivi o indragesc, De ce oare o lovesc? ”


„Cine poarta cea mai mare sapca din lume? ”


„Cenusiu, cu ochi sticlosi si cu coltii fiorosi. ”


„Este intotdeauna inaintea noastra, dar nu il putem vedea. Ce este? ”


„De ce gorila are narile mari? ”


„N-are chip si nici faptura, Unde-i ea nu este ura; E scumpa si-atat de draga, C-o iubeste lumea-ntreaga. ”


„Cred ca macu-i place tare. Zilnic cere-n gura mare. Dupa atata mac-mac-mac Pleaca sa inoate-n lac. ”


„De ce robotii nu se tem niciodata? ”


„Ce se uda in timp ce se usuca? ”


„Grasut, curat, atragator. In fracul lui stralucitor. ”


„De cati pantofi are nevoie o femeie pentru „fericirea totala”? ”


„Cine-i darnic si e bun? Hai ca stiti, e…! ”


„Cand nu e zapada Doarme in ograda, Dar cand ninge-afara, Cu copiii zboara. ”


„Poate un strut sa se numeasca pasare? ”


„Traiesc doar acolo unde este lumina, dar imediat ce straluceste deasupra mea, mor. ”


„O papusa gogonata sta pe gheata infasata. ”


„De ce boala nu se imbolnaveste nimeni pe uscat? ”


„Urechi are, dar n-aude, E micut si tot impunge. ”


„Mititelu-ntr-o ureche Face noua haina veche. ”


„N-are gura, dar vorbeste si deloc nu oboseste. ”


„Fan la iesle n-a mancat, Si cat zece a lucrat. ”


„E o pasare motata. Sta cu coada-nvolburata. Si te alearga-n curtea toata. ”


„Cine in ploaie nu-si uda parul? ”


„Care cal nu mananca ovaz? ”


„Care e cea mai buna metoda de a vorbi cu un monstru? ”


„Ce e alb cu negru si rosu? ”


„Ce urca, o ia la stanga, la dreapta, coboara, dar nu se misca niciodata? ”


„Iepurele incaltat sta la margine de sat. Cine e? ”


„Ce merge din oras in oras, dar nu se misca? ”


„Are coada infoiata. Hoata este si sireata. Dar e vai de coada ei. Cand da peste ea Grivei. ”


„Are pene, dar nu-i rata. Nu e om, dar are fata. ”


„Cum sunt scosi elevii din clasa de obicei? ”


„Au venit oaspetii la tine, iar in frigider ai – o sticla de limonada, o sticla cu suc de ananas si o sticla cu apa minerala. Ce vei deschide mai intai? ”


„De ce canta cocosul atat de mult? ”


„Care mana este cea mai buna pentru a agita ceaiul? ”


„Care cer n-are stele? ”


„Cate oua pot manca pe stomacul gol? ”


„Am o cutie, Ca o colivie Si canta la nebunie. ”


„Cine umbla gras, falos, Cu cojocu-ntors pe dos?. ”


„Nu-i bolnav, dar se preface, Si-n noroi el baie-si face. ”


„Fuge tare ingrozit. Cand aude-un fosnet mic. Zau, se sperie asa, Si cand vede umbra sa! ”


„Are blana matasoasa. La caldura toarce-n casa. La labute-are gherute. Stau ascunse in pernute. ”


„Fat-Frumos pe el calare, Trece zilnic la plimbare. ”


„Este un prieten bun. El ma duce unde-i spun. Ca capastru si cu sa. Iarna-mi plimba sania. ”


„Ea este buna la toate. Ne da carne, ne da lapte. Iar viteii mititei. Se numesc copiii ei. ”


„Dupa soba la bunica, Toarce-ntruna mitica. ”


„Ce are barba Si totusi nu e barbat? ”


„Animelele din casa. Umbla pe sub masa. Cand se intalnesc. Rau se ciondanesc. ”


„Cat e vara – cucurigu. Cucurigu -cand da frigu. Cine o fi dumnealui? Cum il cheama? Poti sa-mi spui? ”


„Cand e frig, sta covrig. Iar cand vede un motan. Sare ca un nazdravan. ”


„Labe moi, trec pe oriunde; In labute gheare-ascunde! ”


„Are mersul leganat Cand se duce inspre lac Si cu ciocul ei cel lat Cere ziua-ntreaga… mac. ”


„Mandru, inalt si frumos, La ochi este luminos. Urechi are, coama are. Si te poarta in spinare. ”


„Am cornite mici, patate Si imi port casuta-n spate. ”


„Barba are, Popa nu-i. Coarne are. Vaca nu-i. ”


„Vine fuga pe carare. Culegand la pietrisoare. ”


„Din flori picuri de dulceata. Strange dis-de-dimineata. ”


„E lanos si sta la stana Si pe oi el le aduna. ”


„Bucalaia de la stana. Ne da miel, lapte si lana. ”


„Cocolos pe sub masuta Isi ia coada in labuta Si istet, precum e el, Il prinde pe soricel. ”


„Ne da lapte, lana. Vara sta la stana. ”


„Cine umbla gras, falos, Cu cojocu-ntors pe dos? ”


„Cu privirea ei severa, De profesor suparat, I s-a dus buhul ca numai. Noaptea iese la vanat. ”


„Din flori plicuri de dulceata Strange de cu dimineata. ”


„Ea este buna la toate, Ne da carne, ne da lapte, Iar viteii mititei Se numesc copiii ei. ”


„Este un prieten bun, El ma duce unde-i spun. Cu capastru si cu sa. Iarna-mi plimba sania. ”


„Corabie plutitoare. Pe nisipuri, calatoare. ”


„Prin padure, prin zavoaie, Dansul oile jupoaie. ”


„Uite-o floare zburatoare! Are aripi colorate, Colorate si pudrate! ”


„Are-o coada infoiata, Hoata este si sireata. Dar e vai de coada ei, Cand da peste ea Grivei. ”


„In cojoc intors pe dos. Mormaind morocanos. Umbla pustnic prin padure. Dupa miere, dupa mure. ”


„Nu e cal, dar are coama. Si-i puternic fara seama. Il ghicesti usor, cand vrei, Ca e scris pe banii mei. ”


„Ghem de ace umblator. Prin padure si ogor. ”


„Colorata si motata, De Nica din tei furata. ”


„Rontaie nuci si alune, Sare gratioasa, Coada-i e stufoasa – De-o ghicesti, indata spune! ”


„Rontaie nuci si alune. Sare gratioasa. Coada e stufoasa. De-o ghicesti hai spune. ”


„Rozatorul mititel, Toti se sperie de el. ”


„Sapte puncte poarta-n spate. Si-ajuta pomii cat poate. ”


„Coada ei este stufoasa. Dar de gaini nu se lasa. ”


„Sprintenoara si codata. In copaci este cazata. Rontaie-ntr-una alune. Si spune mereu ca-s bune. ”


„Nu e vulpe, da-i roscata. In padure ziua toata. Rontaie doar miez de nuci. Con de brad si-alune dulci. Cine sare printre ramuri. Ma intreaba o fetita, Cu nuci multe in rochita. Ii raspund: O ___”.”


„Pasa, pasa pe carare, Un ghemulet cu picioare. Se ascunde in urzici! Ce sa fie? Haide, ghici! ”


„Are zeci de ace groase, Dar nu tese, nici nu coase. ”


„De pisoiul Mieunica. Niciun pic nu imi e frica. Mieunica cel pufos. Cum sa zic, e cam fricos. Daca vede soricei. Se ascunde-n horn de ei. Dar de el mi-e frica tare. Caci e un motan cam mare. Mare, mare, fioros, Si e tare curajos. Fiarele l-au declarat. Rege-n jungla, imparat! Eh, De-ar fi motanul meu. Curajos precum un…. ”


„Umbla dansa prin gradini. Cautand mereu gaini. ”


„Sunt mititel si dracusor Si ma hranesc cu sange de om. ”


„Holbata, cu gura mare, Ca si o lacusta sare. ”


„Are blana stufoasa si gainile nu le lasa. ”


„Urecheatul campului, Tinta vanatorului, Altul ca el nimeni nu-i: Fuge si de umbra lui. ”


„Nu e bou, dar coarne are, Duce-o casa in spinare. ”


„Noaptea si spre dimineata, Roscata, o mare hoata, Vine chiar la noi in sat. La cotete, la furat. ”


„Mititica si sprintara, Printre arbori se strecoara, Iar in scorbura isi pune, Pentru iarna, doar alune. ”


„Ramator cu coltii mari. Dupa fructe de stejari, Padurea din deal o scurma, Parc-ar fi trecut o turma. ”


„Voinicel, cu cornisoare, Isi duce casa-n spinare. ”


„Prin paduri, la munte sus, Printre crengi el sta ascuns. Stii cumva numele lui?(E opusul plansului!). ”


„Elefant scurt in picioare. Intra-n apa la racoare. ”


„Are gatul foarte-nalt. Si picioarele cam lungi. Daca vrei sa-i dai o floare. E cam greu la ea s-ajungi. ”


„Am o pasarica-n sac, Sotie de pitpalac! ”


„Plina de voiciune. Prin copaci sta cocotata. Se da-n vant dupa alune. Chiar si fara ciocolata. ”


„Deseori vine la stana, Iarna urla si la luna, Caprei, doi iezi i-a-nghitit, Cine este, ati ghicit? ”


„Ca un fulger prin copac. Printre crengi s-a strecurat, Cautand mereu alune, Fiindca-i plac, Ca-s tare bune. ”


„Nu e peste, nici vapor, Uriasul marilor. ”


„Cu coama si trup vargat. Pare un calut ciudat. Cine este, ati aflat? ”


„Bate toaca prin copaci, Toti imi spun ca-i mare vraci; Cand apare…, gazele. Tremura ca frunzele. ”


„Curelusa verde, Prin iarba se pierde. ”


„Uite ce urechi mari are! Nasul este si mai mare! Pe poteca merge-agale. De ii sta un pom in cale, Il rupe ca pe o floare. ”


„O sportiva cu renume. Umbla-n pomi dupa alune. ”


„Tus ghidus, coada roscata. Peste cetini aruncata. ”


„Din gradina lui Mihai, De sub tufe de urzici. A iesit un ghem de scai. Ca sa caute furnici. Ce sa fie oare, ghici? ”


„Vara umblu dupa miere, Iarna dorm sa prind putere. ”


„Are-o coada infoiata, Hoata este si sireata Dar e vai de coada ei Cand da peste ea Grivei. Ghici ghicitoare ce-i? ”


„Cu figura ei severa. De profesor suparat, I s-a dus buhul ca numai. Noaptea iese la vanat. ”


„Umbla mosul prin padure, Sa culeaga fragi si mure. Pe valcea si pe carare, Se vaita mereu ca moare. ”


„Mandru de coroana lui. Imparat al codrului. De departe il zaresti. Purtand coarnele regesti. ”


„Umbla singur prin padure, Cautand miere si mure. ”


„Frunza n-are, Nu-i nici floare. In paduri si pe ogor, Sta mereu intr-un picior. ”


„Cand o tai, e cu temei; De ce plangi de mila ei? Doar da gust mancarii! ”


„Noua frati intr-un cojoc, De-i mananci, gura-ti ia foc. ”


„Fel si fel de palarii. Ascunse prin balarii. ”


„Sade mosul in camasa. Dar mustatile-s afara. ”


„Dupa deal, dintr-un tezaur. Au tasnit sageti de aur. ”


„Deasupra iarba se incurca. Si sub ea, oua de curca! ”


„Dintr-unul ai facut noua, Si din noua nouazeci si noua. ”


„Nu-i ca varza infoiata, Dar e sora ei, gatita. C-o rochita incretita. ”


„Din camasi facuta-i toata. De scoti una. Plangi pe data. ”


„Verde, rosu! Cine-mi esti? Lung, subtire, gras ori dulce, Iute, Poti sa mi-l ghicesti? ”


„Copaite cu bobite, Agatate printre vite! ”


„De-i desfaci camasile, O sa-ti curga lacrimile. ”


„Nu-i ca varza-nfoiata, Dar e sora ei, gatita. C-o rochita incretita. ”


„In pamant pui unul, doi. Si scoti toamna musuroi. ”


„Dupa ploaie, la plimbare, Cu umbrele mici de soare. ”


„Copaite cu bobite. Agatate intre vite(Fasolea), Parca e un mar frumos, Dar pacat ca-i mustacios. ”


„Intr-un pomisor, Arde-un focusor. ”


„Sade mandra-ntr-un picior, Laudandu-se oricui. Ca ea poarta-n al ei spate. Camasi albe si verzui. ”


„Am camasi nenumarate, Le port toate imbracate. Iepurasii cand ma vad Sa ma roada se reped! ”


„Patru frati stau intr-o casa. Si de ploaie nu le pasa. ”


„Nu e carne, dar e grasa. Cocotata pe arac. Numai toamna intra-n sac. ”


„In pamant pui unul, doi, Si scoti toamna musuroi. ”


„In gradina de legume, Creste un ardei anume. Este rosu si bombat. Si-l pui toamna la murat. ”


„Tarus galben ascutit. In pamant sade infipt. Cine este? Ati ghicit? ”


„Catei are, dar nu latra. Si nu-l tii legat la poarta! ”


„Dupa ploaie, nu-i mirare, Stau umbrele mici la soare. ”


„Manastire-ntr-un picior, Ghici, ciuperca, ce e? ”


„Miezul e floare spumoasa, Iar in jur frunze de varza! ”


„Nas la omul de zapada, Iepurele vrea sa-l roada. ”


„Trupul, capul mi-e totuna, Pe-un picior stau totdeauna. Am camasi nenumarate. Si le port toate-mbracate. ”


„Am camasi nenumarate. Plangi de le dezbraci pe toate. ”


„Verde, lung, din vrej l-aduni, Toamna la murat sa-l pui. ”


„Acrisoare sunt si bune, Brumarii li se mai spune, Si la fiert daca se pun. Se transforma in magiun. ”


„Sus – verde, Jos – verde, La mijloc – flacara de foc. ”


„Chiar de-si trece vara toata. Sub al sau cojoc tepos, Toamna cand l-arunca jos, Minunat e de bronzata. ”


„In gradina lui Pandele, E un pom plin cu margele, La culoare-s rosii toate, Cu codite-mperecheate. ”


„Cu bobite aurii, Cu bobite rubinii, Tare-s buni si aromati. Si-n must dulce transformati. ”


„Mingisoare aurii, Galbene sau sangerii, Hai sa le ghiciti copii! ”


„Miezul, doar, e de mancat. Coaja e de aruncat. Si in sac se pot pastra. Sparte, doar, se pot manca. ”


„Ciur verde sau roscat. Pe arc sta agatat, Cine este? L-ati aflat? ”


„Coaja verde, miezul rosu. Samburii negri ca tusu`. ”


„Mere mari, cu biberon, Au crescut la noi in pom. ”


„Mure albe sus in pom. Hai, copii sa le luam! Dar ce nume sa le dam? ”


„Zarzarica-zarzarea, Spune-mi, care-i sora ta? ”


„O dulceata, Gogoneata. ”


„Patru frati ingemanati, Intr-un cojoc imbracati. ”


„Nu-i caisa, ca-i roscata. Si-are pielita plusata. ”


„Mingioare aurii, Galbene sau sangerii, Hai sa le ghiciti copii! ”


„E zemoasa, parfumata. Si mereu e imbracata. Cu o hainuta plusata. ”


„Ascuns in camasa verde, Miezul de foc nu se vede. Cand mananci o feliuta, Parca sufli-n muzicuta. ”


„De prin iunie apar, Ca se tin de calendar. Rosii, mari, zemoase tare. Ai manca vreo cinci hectare. ”


„Creste de intrece casa, Poti din el sa-ti faci si masa; Dar si dulce cum e mierea. ”


„Pe un deal rotat, Sade un mosneag umflat. ”


„Cupe albe, sangerii, Stau pe lujere infipte. Parc-as fi niste faclii. Hai, ghiceste-le de stii! ”


„Japonezul o-ndrageste, Romanul cu drag o creste, Fiindca iernii ii zambeste. ”


„Care floare are gheare. Si parfumul cel mai tare? ”


„Atrag roiuri de albine, Fluturas pe ele vine, Cu flori multe, parfumate. Alb, bleu, roz sunt colorate. ”


„Cin’ se naste-n primavara. Sub o dalba plapumioara? ”


„Violet si parfumat, De iarna s-a saturat. ”


„Un flacau bogat in spini. Cu flori albe in ciorchini! ”


„Zeci de umbrelute mici. S-au unit sa fac-o floare. Dar trecu vantul pe-aici. Si le risipi in zare. ”


„Clopotel mititel. Cine suna lin din el? Nimeni! Nimeni! Numai vantul, Clatinandu-l, leganandu-l, Da de veste-n toata tara Ca soseste primavara. ”


„Cat este ziua de mare Se tot uita dupa soare. ”


„Clopotei mititei, Albi si frumusei, Pe o ramurica. Foarte subtirica, In rand asezati. Foarte parfumati. ”


„Ramurea cu clopotei. Hai, ghiciti, numele ei. ”


„Pe obraz si-n tufa deasa. Se aprinde, ca-i sfioasa. ”


„Voinicul cu haina alba Iese primul din zapada. ”


„Sunt micut si frumusel, Din zapada ies nitel, Alb sunt, cu codita verde. Bucuros cine ma vede! ”


„Infloreste-n luna mai. Parfumat tu-l bei in ceai! ”


„Am in curte un stejar. Cu varf rosu ca de jar. ”


„E o floare-nmiresmata, Cu-o legenda-ndelungata. De Narcis ne aminteste. Si de Paste infloreste. ”


„Primavara te-nveseleste, Vara te umbreste, Toamna te nutreste Iarna te-ncalzeste, Poftim de ghiceste. ”


„Cine-i munteanul falos. Care-arunca jir pe jos? ”


„Iarna-n frig, vara la soare, Neschimbat e la culoare. ”


„Furculita cu cinci dinti, Capatata din parinti. ”


„Doua randuri de soldati, In straie albe imbracati. ”


„Ce e dulce si mai dulce, Il alungi si nu se duce? ”


„Asta-vara la Craciun, Mancam mere dintr-un prun Si cirese din alun. ”


„Peste tot gasesti in lume cinci frati cu acelasi nume. ”


„La masa far’ de mine nu stai, Totusi nu vrei sa ma ai; Cand ma ai, chiar te grabesti De mine sa te lipsesti. ”


„Cinci pitici, Cinci voinici… Cat ii vezi de mititei, Faci cu ei Tot ce vrei. Scrii. Joci mingea, impletesti, Palate construiesti. ”


„Ce se coase singura, Dupa ce se rupe? ”


„Primavara inverzeste, Toamna-ngalbeneste, Si iarna te incalzeste. ”


„Uneori e alb-pufos, Alteori gri, incarcat, Cu picuri ce-i lasa-n jos, Apoi rostim:A plouat! ”


„Licurici pe bolta mare, Apar noaptea cand nu-i soare. Ceru-i ca un giuvaier, Dar in ziua, toate pier! ”


„Bate cand e furios, Fara bat, e transparent, Astazi adie frumos, Leganand frunzele lent. ”


„Iarna-i palid sub un nor, Vara e dogoritor, Lumineaza si-ncalzeste. Cine e? Haide, ghiceste! ”


„Strugur nu-s, nici piatra nu-s, Insa cad din nori de sus. Flori si grane prapadesc, la caldura ma topesc. ”


„Rotunda, prin mii de stele, O marchiza printre ele, Se plimba(N-are picioare) Pana-n rasarit de soare! ”


„Cine poate manca fierul Fara sa-si rupa dintii? ”


„Ca o plasa din margele Cade pe culturi, prin vie; Din gheata, mici, maricele, Distrugand tot de pe glie! ”


„Iarna-n frig, vara la soare, Neschimbat e la culoare! ”


„Dis de dimineata-n zori, Varsa lacrimi peste flori; Soarele s-a ridicat si pe loc el le-a uscat. ”


„Se-nvarteste-n jur matusa Si asa deschide usa. ”


„Imprejur ma invartii. Si-n ungher ma-ngramadii. ”


„O dihanie ciudata. Cu gat lung si gura mare. A-nghitit, asa, deodata. Tot praful de pe covoare. ”


„Am picioare, dar nu merg, Oboseala o-nteleg. ”


„Eu pe oriṣicine. Intampin cand vine; Cand pleaca afara, Eu il petrec iara. ”


„Suntem ochii casei, Iar gura e usa. ”


„Cine are pene Si nu zboara? ”


„Peste case numai ploaie, Pleaca pasari calatoare. Frunze-ngalbenite, droaie, Care-i anotimul, oare? ”


„Picaturi de apa-n iarba. Dimineata stau in salba. Ce-o fi oare, fratioare, De apoi dispar in soare? ”


„Anotimpurile toate, Isi dau mana ca surate. Si formeaza impreuna, Luni douasprezece, in cununa! ”


„De cum vine ea incoace, Ne dezbraca de cojoace. Pomii ii imbraca-n floare. Ca in zi de sarbatoare. ”


„Alba ca si creta, Moale ca lana, Usoara ca pana, Piere ca spuma. ”


„Sunt alba si pufoasa. Ma astern pe strazi, pe case, Bulgari moi eu fac din ea. Si un mare om de nea. ”


„Am un copac cu patru crengi. Una inverzeste, una rodeste. Alta vestejeste si alta ingheata. Ghici, ghicitoarea mea? ”


„Nori pe ceru-ntunecat. Limbi de foc au aruncat. Tot, in cale-au luminat, Iar copiii s-au speriat. ”


„Flori de gheata la fereastra, Copii-s la soba-n casa, Derdelusul s-a albit. Ce anotimp a sosit? ”


„A venit baba din munti, Peste rauri facand punti, Si a prins spunand povesti. Flori de gheata la feresti. ”


„Cine aduce iar in tara. Mandre pasari calatoare, Imbraca gradina-n floare. Si-ncalzeste vremea-afara? ”


„Este cald si veselie. A-nceput vacanta mare, E placut sa stai la soare, Dar, ce anotimp e oare? ”


„Soarele dogoreste, Teiul infloreste, Graul e aurit, Cine a sosit? ”


„Flori de gheata la fereastra. Copii-s la soba-n casa! Derdelusul s-a albit, Ce anotimp a sosit? ”


„Nu-i faina, dar se cerne. Nu-i covor, dar se asterne. ”


„Ghicitori despre toamna. Iarba o ofileste, Vantul il porneste, Frunza vestejeste, Ploaia o porneste. ”


„De pe cer batranul soare, Arde fara incetare, Ziua-i mare dogoreala, Si noaptea-i naduseala. ”


„Cine vine cu stelute. Albe-n frunte. De la munte? ”


„Are raze, straluceste, Chiar de sus ne dogoreste. ”


„Astazi in gradina mea. Am vazut dupa perdea. Cum o zana frumusica. Iar da viata la gradina. ”


„Am vazut azi in gradina. Cum o minunata zana. Iar da viata la natura. Cine-i oare acea faptura? ”


„Ghioceii sunt pe campuri, Randunelele in cranguri, Copacii inmuguresc, Pe cine vestesc? ”


„Au plecat spre tari cu soare. Pasarile calatoare, Caci la noi e frig si ploua, Vantul bate cu putere, Frunzele-au cazut si ele. In camara adunate, Stau la sfat fructele coapte. Nu este greu de ghicit. Ce anotimp a sosit? ”


„Despre vara povesteste. Ziua toata dogoreste, Rod bogat el parguieste, Cine este, hai, ghiceste?! ”


„N-are gura, dar vorbeste. Si deloc nu oboseste. Si in fiecare zi iti spune, Tot ce se petrece-n lume. ”


„Ma asteapta frumusel. In penar de scolarel, Sa-l ascut eu frumusel. Ca sa pot scrie cu el. ”


„In zadar te uiti la mine. Ca te vezi numai pe tine. ”


„Bate, dar nu-i inimioara. Imi arata cum mai trece. Timpul din zori pana-n seara. Pe cadran are si-un…zece. ”


„Chip de om, dar minte n-are. Nici nu cere de mancare, Stie jocuri mii si mii, E iubita de copii. ”


„Cine are gat, dar nu are cap? ”


„Cine are gauri, dar totusi tine apa? ”


„Patru picioare are. Sa le miste nu-i in stare. ”


„Nu-i creion si nici stilou, Cu ea poti picta un tablou, Floricele, copacei. Si tot ce vrei. Ghici, ce-i? ”


„Are foi, dar nu e pom. Imbracata-i, dar nu-i om. Iti spune multe povesti. Si nu poti sa-i multumesti. ”


„O pisica alba urca intr-un copac. Cum coboara? ”


„Intr-un cos sunt 3 mere verzi si 4 rosii. Cate mere sunt in cos? ”


„Cum iese un cal alb care tocmai ce a intrat in Marea Neagra? ”


„Ia gandeste-te si spune, cine-i mai bogat in lume? ”


„Ce poarta omul de doua ori in viata gratuit, iar pentru a treia oara plateste? ”


„Daca arunci o piatra in Marea Rosie, cum va fi aceasta? ”


„Ce poate fi spus doar o singura data? ”


„Ce are doua brate, fata rotunda, merge tot timpul, dar sta in acelasi loc? ”


„Ce este mai greu, un kilogram de plumb sau unul de faina? ”


„Ce zboara pe jos, pe sus si nu il vezi? ”


„Sunt fiica apei, dar cand ma intorc in apa dispar. ”


„Intr-un copac sunt 10 ciori. Vanatorul impusca 5. Cate ciori raman in copac? ”


„Esti in fata schiului care se afla pe pozitia a douaCe loc ocupi acum? ”


„Cum poti transfera apa intr-o sita? ”


„Sunt cinci gaste laolalta, Patru pleaca inspre balta. Daca patru-s la scaldat, cate raman pe uscat? ”


„Casa rosie este pe strada Galbena. Casa galbena este pe strada Alba. Unde se afla Casa Alba? ”


„Ce e mai greu – un kg de pene sau un kg de fier? ”


„Trei catei se bat pe-un os. Unul pleaca mofturos. Cine-mi spune cu frumosul cati impart acuma osul? ”


„Cine vorbeste in toate limbile? ”


„Copilul mamei, copilul tatalui, dar fiul nimanui. Cine e? ”


„Daca 3 oua fierb in 10 minute, 8 de oua in cate minute fierb? ”


„In colt de strada Trei ochi iscoada. ”


„Sase picioare, doua capuri si o coada. Ce este? ”


„Cu ce se termina ziua si noaptea? ”


„Ce a fost „maine” si va fi „ieri”? ”


„Are dinti, dar nu musca. ”


„Cate stele lucitoare. Stralucesc in Carul Mare? ”


„Dupa zero este pusa. Doua linii cifra are. Una mica si-alta mare. Care-i cifra asta oare? ”


„Cartea ce-o pastrezi ca noua. Cate scoarte are? ”


„Cate degete am oare. La o mana sau picioare. Sigur stie fiecare. Care-i cifra asta oare? ”


„Iepurila-i suparat. S-a-ncurcat la numarat, Cu cinci morcovi in hambar Si cu altu-n buzunar. A-nceput mintea sa-l lase, Nu stie ca toti fac… ”


„Fluturasul cel plapand. Cate aripi o fi avand? ”


„Trei ratuste sunt pe lac Si-un ratoi e sub copac. De le numaram pe toate, Cate fac? Ghicesti, nepoate? ”


„Cate, cate mici picioare. Harnica albina are? ”


„Numara pe indelete. Rotile a trei triciclete. ”


„Am pus pentru Nicusor, Sapte mere la cuptor; Si mai pun unul la copt. Cate sunt acum, de toate? ”


„Degetele, buni fratani. Cate-s la-amandoua maini? ”


„Tricicleta lui Andrei. Cate roti invarte? ”


„Cine-mi spune dintr-o data. Cate colturi are-o roata? ”


„In manusa sau ciorap. Cate degete incap? ”


„Zici ca-i o clepsidra mare. Asezata in picioare. Dupa sapte ea soseste. Haide spune, se numeste…. ”


„Roaba care-o impingi intruna. Cate roti ea are? ”


„Cate colturi in total. Are micul tau penar? ”


„La bunica in ograda Patru catelusi fac zarva. Azorel, mai suparat, Repede-a fugit in sat. Sa numaram inca o data: Cati catelusi sunt in ograda? ”


„Din copac Cinci mere am luat Si unul l-am gasit pe craca, In copacul de la poarta. Imi puteti spune mie Cate mere am in cutie? ”


„Pe o creanga mai uscata 6 vrabii mici se cearta, Inca 2 au venit, Care-i suma la sfarsit? ”


„Trei broscute stau la soare, Una acum in apa sare. Acum priveste spre mal, Cate broaste-au mai ramas? ”


„Cinci petale floarea are. Una s-a scuturat. Cate au ramas? ”


„Sase pestisori inoata In acvariul de la poarta, Dar n-am numarat bine: Unul este-n plus, Ce bine! Socotiti acum, copii, Cati pestisori or fi? ”


„In casuta din padure. Stau cei 7 piticei. Daca doi sunt dupa mure. Cati acasa-s cumintei? ”


„Am luat de la alimentara Sapte ciocolate-odata Si una e la cuptor. Sa faca oare… ”


„Poti rapid sa socotesti. Si pe loc sa ghicesti. Numarand pe indelete. Rotile la trei triciclete? ”


„Trei broscute stau la soare, Una in apa sare. Acum priveste spre mal, Cate broaste-au mai ramas? ”


„Pe-o crenguta stau la sfat Doua vrabii si-un bondar. Scoteste acuma, draga, Cate sunt pe craca? ”


„Doua caiete am cumparat, Tata unul mi-a mai dat Si le-a pus deoparte. Cate sunt de toate? ”


„Mama n-a-mpartit frateste Punga cu mere: Din sase unul mi-a dat, Cate au mai ramas? ”


„Sapte struguri am cumparat, Unul am mancat. Sa-mi spui, frate, Au ramas doar… ”


„Vrabiuta are-n cuib Opt puisori galbui. Vine, iaca, inca unul. Cati sa fie oare…? ”


„Doi copii merg la scoala, Unul intra-n clasa. Ia socoteste-acum, Cati mai sunt pe drum? ”


„La bunica in ograda Patru catelusi fac zarva. Azorel, mai suparat, Repede-a fugit in sat. Sa numaram inca-o data: Cati catelusi sunt in ograda? ”


„Opt randunici stau pe gard. Una a zburat, Se scalda la soare. Cate mai sunt oare? ”


„O floare am desenat, Inca una am taiat. Ia spune, Dane, Cate sunt de toate? ”


„Cinci petale floarea are. Una s-a scuturat. Cate au mai ramas? ”


„Patru iepurasi Mici si dragalasi Alearga pe campie. Iaca unul vine! Cati iepurasi pe campie Merg dupa merinde? ”


„Noua flori au rasarit, Una s-a ofilit. Ia sa socotim din nou Au ramas doar… ”


„Cu arome imbietoare, Painea rumena apare, Din cuptorul dogorit, El o scoate multumit. ”


„Dintr-o tolba uriasa. Scrisorele el ne lasa, Ne anunta ca a sosit. Pachetelul mult dorit. ”


„Cu boneta si halat. Nu e doctor la palat. Dar din mana lui maiastra. Iese painea cea gustoasa. ”


„Cand te duci la magazin. Se uita in cosul plin, Isi spune cat sa platesti. Si ce rest ai sa primesti. ”


„Sta cu spatele la rege, dar regele nu se supara. ”


„Ne invata sa citim. Sa scriem, sa socotim. Vorbe bune sa rostim. Si cuminti mereu sa fim. ”


„Tunde cu indemanare, Si iti face si carare, O frizura sa-ti stea bine, Nu-l intrece orisicine. ”


„Te asculta, te consulta. Si apoi pe-un biletel. Iti prescrie-un siropel. Sa te faci bine cu el. ”


„Cine isi castiga banul. Manuind atent volanul? ”


„Sub pamant adanc coboara, Din zori si pana-n seara. Cand urca la suprafata, Negru-i tot, pe maini, pe fata. ”


„Cine zboara far’ sa zboare. Si ne poarta peste mare, Peste munti, peste oceane. Ati ghicit? Cine e oare? ”


„Miroase a lemn si lacuri, In tamplaria sa, Lucreaza cu rindeaua, Sa-ti faca mobila. ”


„Alb halat imbraca tata, La spital cand vine, Spune-i ce te doare, El te face bine. ”


„Cand ii ceri sa te ajute. Iti ofera sfaturi multe. Si vorbeste pentru tine. Legile le stie bine. ”


„Fara panza, acuarele. E maestru la vopsele. Toata ziua el vopseste. Peretii ii impodobeste. ”


„Dungi albe, orizontale Asezate la picioare Te-ajuta la traversare. ”


„Nu-i un animal pitic, Dar scolarul e voinic, Lunga, alba si cam lata, O traversezi indata! ”


„Cine te indeamna Hai la traversat? ”


„Ce culoare iti spune Stai si nu pleca! Inca nu e timpul Pentru a traversa? ”


„Haide spune, drag copil, Stii tu oare care este Partea din sosea pe care Merg masinile-n plimbare? ”


„Cand mergeti la gradinita, Tu, baiat si tu, fetita, Voi pe unde circulati Viata sa v-o aparati? ”


„Am trei ochi, in trei culori, Sunt atent la trecatori Si-ti arat fara de grai Cand sa treci si cand sa stai. Cine sunt? Raspunde-mi, hai! ”


„Ce culoare iti spune Fii, copile, atent? ”


„Pe orice vreme e prezent In intersectie, atent Traficul il dirijeaza Strada o supravegheaza. ”


„Cu trei ochi Mari, sclipitori Face atent pe pietoni, Iti indica Fara grai Cand sa treci Si cand sa stai. ”


„Seara la culcare, Imi spune povesti. E batrana tare. Cred ca o ghicesti. Umbla toata ziulica, Si e harnica… ”


„O iubesc atat de mult, Si mereu eu o ajut. Azi ii dau o papusica, Doar e… ”


„Ne iubeste, ne rasfata, Zi de zi ne da povata. Desigur, v-ati dat seama. Nu e alta decat… ”


„E nins de ani, imbatranit. Eu il ascult, doar sunt mai mic, Iar el e bunul meu… ”


„Are pagini colorate, Si scrie in ea de toate. Si cu cat o indragesti. Tot mai mult o folosesti. ”


„Are foi si nu e pom, Iti vorbeste si nu-i om, Da exemple, sfaturi multe. Celor ce vor sa le asculte. ”


„Cine ma-ntelege Intelepciune culege. ”


„Are foi si scoarta, Dar nu e copac. Cine-o intelege, Minte are-n cap. ”


„Cate luni pe an au 28 de zile? ”


„Mergeau sot si sotie, frate si sora, cumnat si cumnata. Cati erau, de fapt? ”


„De ce-o lungesti, tot mai scurta o faci. ”


„Ce zboara cand apare pe lume, sta pe loc cand e in viata si curge cand moare? ”


„Doar creste, niciodata nu descreste. Ce e? ”


„Exista unde e lumina, dar lumina directa o omoara. Ce e? ”


„Peste tot gasesti in lume cinci frati cu acelasi nume. Cine? ”


„Sunt prin apa de aflat, dar traiesc si pe uscat, de ma cauti insa bine, sunt in casa si la tine. ”


„Daca n-ar fi, lumea ar pieri, iar daca multa este, lumea prapadeste. Ce este? ”


„Ce apa este in lume fara nisip? ”


„Trece monstrul marea cu parul alb ca sarea. Ce-i? ”


„Ce se leaga cu gura si nu se dezleaga cu mana? ”


„Ce ii spune un perete altui perete? ”


„Iarna merge prin poiana si gatita ca si-o doamna. ”


„Cine zboara fara sa zboare? ”


„Ce culoare nu se potriveste cu celelalte? ”


„Trupul imi baga in casa si capul afara mi-l lasa. Ce este? ”


„Ce-i rosu, mar nu-i; Creste in pamant, ceapa nu-i? ”


„Cine-si agita mereu aripile, dar nu zboara niciodata? ”


„Doua fete ce poarta salba. Una neagra si alta alba. Neincetat se tot gonesc si in veci nu se intalnesc.Cine? ”


„Ce nu poate fi mancat la micul dejun? ”


„Am un copac cu douasprezece ramuri. In fiecare ramura cate patru cuiburi. In fiecare cuib cate sapte oua, jumatate albe, jumatate negre. Ce sunt? ”


„Nu spune nimic si-mi spui numele. Cine-s? ”


„Ce este ziua plina si noaptea goala? ”


„Ce e mic la vedere, dar mare la incapere? ”


„Cine merge si tot sta pe loc? ”


„Ce trece peste apa si nu face valuri? ”


„Cine are urechi si nu aude cu ele? ”


„Cine te ingana si nu te superi? ”


„Ce poti vedea cu ochii inchisi? ”


„Inaintea cui trebui sa isi scoata fiecare palaria? ”


„Ce e pe lume mai scurt si mai lung, mai incet si mai repede, mai pretuit si mai regretat? ”


„Ce roata nu se misca atunci cand o masina vireaza la dreapta? ”


„Ce nu-i nici in casa, nici afara, dar e si-n casa si afara? ”


„Cine avanseaza si da inapoi, dar nu merge niciodata? ”


„Cine isi agita mereu aripile, dar nu zboara niciodata? ”


„Institutie pentru trimiterea oamenilor in cer. ”


„Cu cat scoti mai mult din ea, cu atat devine mai mare. Ce e? ”


„Roade oase, sta in cusca, pe dusmanii sai ii musca. ”


„Balon dezumflat, galben colorat, are mustacioara si se cheama? ”


„Ce poate calatori in lume, ramanand in acelasi colt? ”


„Ce se gaseste o data pe minut, de doua ori pe moment si niciodata la o suta de ani? ”


„Ce cuvant e scris incorect in dictionar? ”


„Cand nu ai si vrei. Cand poti, dar nu poti. Cand vezi, dar nu vezi. Cand bolnavior esti si…. Cand e plecat si…. Of, of, of. Ce ma fac?”


„Nu-l intrebi Si iti raspunde Cauti in jur Si nu stii unde-i. ”


„Chip de om, dar minte n-are Nici nu cere de mancare Stie jocuri mii si mii E iubita de copii. ”


„La bunica in ograda patru catelusi fac zarva. Azorel, mai suparat, Repede-a fugit in sat. Sa numaram inca-o data: Cati catelusi sunt in ograda? ”


„Daca-l uzi, el face spuma Si-ti aluneca din mana! ”


„In pamant pui unul, doi Si scoti toamna musuroi; Cine-i? ”


„Am camasi nenumarate, Plangi de le dezbraci pe toate! ”


„Ramurea cu clopotei, Hai, ghiciti numele ei! ”


„Urias cu nasul mare Poarta oameni pe spinare ! ”


„Cine-mi spune dintr-o dataCate colturi are-o roata? ”


„In manusa sau ciorap Cate degete incap? ”


„Cine ziua dormiteaza Si noaptea ne lumineaza? ”


„Intre nori si-ntre pamant Sfori de apa cad pe rand! ”


„Poti sa-l faci ca-i sanatos Chiar de stai cu capu-n jos E un sport mai de folos. ”


„Jucausa, dolofana, Toata ziua ar sari. E de piele sau de ”guma”, Ia ghiciti, cine-i, copii! ”


„Atunci cand sunt in ograda/ Ga, ga, ga se iau la sfada/ Iar cand sunt pe langa lac/ Baie intruna fac. ”


„Nu e fioros, nu musca E un leu bine venit. Daca ai mai multi – nu strica, Doar sa ii castigi cinstit.Cand ii dai – primesti in schimb Haine, dulciuri – tot ce vrei. Ia priviti o ciocolata! Costa tocmai zece… ”


„Spre fantana de la poarta Goala o s-o duci in mana, Din fantana o vei scoate Plina ochi cu apa lina. Ia priviti cum de indata O sa umplu o… ”


„Are coada, Are gheare, Merge-n patru picioare, Si cand nu-i acasa, Soarecii joaca pe masa! Ghici ghicitoarea mea! ”


„Ce zboara mai iute si mai iute pe lumea-asta? ”


„Cu arome imbietoare/ Painea rumena apare/ Din cuptorul dogorit/ Cine o scoate multumit ? ”


„Felinar cu trei culori I-ajuta pe trecatori. ”


„In gradina de legume Creste un ardei anume. Este rosu si bombat si-l pui toamna la murat. ”


„Ce lucru poate sa tina: Zahar, grau, malai, faina? ”


„Sunt doua surori in lume, Neasemenea la nume: Una-i alba, luminata, S-alta neagra-ntunecata; Se gonesc prin lumea lunga, Si nu pot sa se ajunga. ”


„Parc-ar fi niste petale, Ori stelute ce danseaza Norii le presara iarna Si pe gene ti le-asaza. ”


„Sa-mi ghiciti in graba mare, Unde sunt carti de vanzare? ”


„In mici tuburi se gaseste, Dintii bine ii albeste !”


„Duce veste Ca-n poveste Si oricui el stie-a spune Ca e semnul pacii-n lume.”


„Cine poate manca fierul Fara sa-si rupa dintii ?(rugina) Cine-si canta numele? ”


„Nu e pasare, dar poate Sus sa urce, hat departe. Cand spre cer isi face drum Lasa-n urma-un drum de… ”


„Ne indeamna la munte, Ne saluta la mare, Ne aduce cirese, Multe fructe si soare. Ne aduce vacanta Si caldura in tara. Sa uitam de racoare, In sfarsit iar e… ”


„Chiar de-si trece vara toata Sub al sau cojoc tepos, Toamna cand l-arunca jos, Minunat e de bronzata. ”


„Animal cu chip de om Topaie din pom in pom.(maimuta) Nu e pasare dar zboara, Si poarta nume de floare. ”


„Nu-i ureche, dar aude; Nu e ochi si vede multe; Orice veste ea primeste Indata o povesteste. ”


„O fiinta mica, mica, Merge-agale pe carare. Mica, mica, dar voinica, Duce-un bob cat ea de mare. Cine-i mica si voinica? Pai cum cine? O… ”


„N-are gura, dar vorbeste Si deloc nu oboseste. Si in fiecare zi iti spune Tot ce se petrece-n lume. ”


„Nu sunt carte, dar am foi Pregatite pentru voi Cu linii sau patratele Sa puteti scrie pe ele. ”


„Cine ne dezvaluie povesti Si nu poti sa-i multumesti? ”


„Nu-i pasare si totusi zboara Daca-l tii bine de sfoara. ”


„Frunze n-are, Nu-i nici floare. In paduri si pe ogor, Prin gradini si-n deal la vie Sta mereu intr-un picior. ”


„Nu latra, nu musca Si nici nu impusca. In casa Pe nimeni nu lasa! ”


„Bucalaia de la stana Ne da miel, lapte si lana! ”


„Nu le stie chiar pe toate, Insa-i prima la bucate! Le amesteca cum stie, Ti le pune-n farfurie… Dar bucatele la gura Nu le duce singura. Cine-mi spune, cum se-apuca Si se tine-o… ”


„Clopotel mititel Cine suna lin din el? Nimeni! Nimeni! Numai vantul, Clatinandu-l, leganandu-l, Da de veste-n toata tara Ca soseste primavara. ”


„Este un prieten bun, El ma duce unde-i spun Cu capastru si cu sa Iarna-mi plimba sania. ”


„Cat traim o tinem minte, Ne invata lucruri sfinte. Rabdatoare si sfatoasa, Ea ne este-a doua casa.Ani la rand, de dimineata Toti elevii cand se scoala, Se gatesc frumos apoi Se pornesc voiosi la… ”


„Bate lin si bate tare E puternic, bland sau mare, E de nord, de sud, de vest, Uneori vine din est. Poate-nconjura Pamantul Caci e slobod, caci e… ”


„Ce iti apartine, dar il folosesc mai mult altii? ”


„Gura n-are, Nici picioare, Cateodata amuteste, Dar cand merge si vorbeste Il asculti ca la porunca: Sari din pat si mergi la munca. ”


„Seamana cu un vapor Si merge tot cu motor Dar cand pleaca-n departare El se lasa incet in mare. Si strabate calea toata Facand drumul pe sub apa. ”


„Nici pe apa,nici pe sine Il ghiceste orisicine El te-nalta sus spre soare Si te duce-n departare Ca gandul,ca vantul Ocolind pamantul. ”


„Ce e mic si e plapand si plange din cand in cand? ”


„Ce trece peste apa si sta pe loc? ”


„Iarna toti gramada La tine venim, Vara daca vine, De tine fugim. ”


„Si pe fluvii si pe mare Duce lumea in spinare! ”


„Ce dihanie ciudata, Cu gat lung si gura mare, A-nghitit, asa, deodata, Tot ce-i pulbere-n covoare? ”


„Unde-i Cutu, unde-i oare? Doarme iar intins la soare? Scoala Cutu, hai la joaca Impreuna pe toloaca!Daca ma intreci la fuga O sa-ti fac un dar frumos… Spune-mi, Cutule, ce vrei? – Tare-as sa-mi dai un… ”


„Are roti, dar nu-i caruta. Are usi, dar nu-i casuta. Se numeste? ”


„Un castron cu gaurele Trece faina prin ele! ”


„Care floare Are gheare Si parfumul cel mai tare? ”


„Ce-ncapere are cada, Apa rece, apa calda, In care, cand ai intrat, Iesi mai alb si mai curat? ”


„O batrana suparata Peste ape aplecata! ”


„Ce are fulgi si nu zboara? ”


„Daca n-ar fi. Lumea ar pieri. Iar multa dac-ar fi. Lumea mi s-ar prapadi. ”


„Cenusiu, cu ochi sticlosi Si cu coltii fiorosi Umbla-n haita prin padure Si oite-ar vrea sa fure. ”


„Cat este ziua de mare, Se tot uita dupa soare. ”


„Cate stele lucitoare Stralucesc in Carul Mare? ”


„Ce obiect se uda in timp ce te usuca?(prosop) Nu-i pisica, nici motan. E dungat si roscovan.(tigrul) Si un an de ma privesti, tot pe tine te zaresti. ”


„Ce trece prin apa fara sa se ude? ”


„Ce e in casa si afara? ”


„Margeluse pe vergele Socotesti ce vrei cu ele. ”


„Mama, tata-sunt parinti, Iar noi doi-baieti cuminti. O avem si pe bunica, Care-o creste pe Monica. Sa ghiceasca cineva, Cati sunt in familia mea? ”


„Nu e tren, nu e masina Dar alearga tot pe sine Si te duce cand il iei Tot orasul daca vrei. ”


„Unde-s munti fara-naltimi Si ape far-adancimi? ”


„Cin’ se afla-n orice casa Sta cu oaspetii la masa? ”


„Nu e cerb, dar ti se pare, Cand il vezi din departare!(renul) Ghiceste: care gospodina Strange pentru cina Zahar din gradina? ”


„Fara ea orice mancare, Va spun eu, nu e gustoasa, Si alaturea de paine E mereu la om pe masa. Buna sa fie mancarea, Nu uita sa pui si… ”


„Sunt surori, chiar gemene, Dar nu vor sa semene Intre ele nicidecum, Se stropesc cu alt parfum, Hainele nu sunt la fel, Au la deget alt inel. Una-si pune haina verde, Alta haina-ncet si-o pierde; Una – haina colorata Alta – alb imaculata Una-i calda; alta-i rece, Nimeni nu le intrece Una pasarile aduce, Alta – pasarile alunga, Una ni se pare dulce, Alta ni se pare lunga. ”


„Seamana cu-n castravete Dar e galbena, nu-i verde. Maimutica de-ar avea Toata ziua ar manca. ”


„Dar stiti voi oare-o fetita Ce rosie avea o scufita? ”


„Patru picioare are, Dar sa le miste Nu e in stare. ”


„Are solzi si nu e peste Si cand merge, se taraste! ”


„Grohaie nemultumit, E salbatic, n-ai ce-i face. De te afli in padure – Grija ai sa nu te-atace! Chiar sub marul paduret Roade mere un… ”


„Pe camasi, haine, flanele Sunt banuti cu gaurele! ”


„Cin’ se zbate zi si noapte, De stanci vesnic se izbeste Si deloc nu oboseste? ”


„Patru frati stau intr-o casa Si de ploaie nu le pasa. ”


„Apar noaptea, fara sa fie chemate, dispar dimineata, fara sa fie furate. ”


„Mici pitici cu felinare Umbla noaptea pe carare! ”


„Are zeci de ace groase Dar nu tese nici nu coase. ”


„Cine poate sa-l ajunga Pe acest alergator, Care-si poarta puii-n punga ? Il ghiciti foarte usor ! ”


„N-are roti, n-are picioare Ma duce iute la vale. Dar pe deal de voi urca Trebuie s-o duc eu pe ea. ”


„Am un prieten priceput De toata lumea stiut; Imi da sfaturi si imi spune Tot ce se petrece-n lume. ”


„Am facut si pot. Am invatat si stiu. Am reusit si voi mai incerca. Ce sa fie? ”


„Nu mai vreau sa stau acasa, Chiar de am un fratior. De prieteni buni de joaca Totdeauna-mi este dor. Jucarii si jocuri multe, Multi copii frumosi, cuminti, Cand ma aflu printre ei Nu mai plang dupa parinti. Fuga, fuga, fugulita, Ma asteapta… ”


„Ti-e prieten credincios,Chiar si cand nu-i dai un os?(cainele) Casa mare-si duce-n spate, Pe talpici adevarate, Iar pe unde trece lasa Fir de-argint si de matase. ”


„Poarta-n spate o cetate/ Si din ea doar capu-l scoate ! ”


„Dis de dimineata-n zori Varsa lacrimi peste flori Soarele s-a ridicat Si pe loc el le-a uscat. ”


„Vara umblu dupa miere, Iarna dorm sa prind putere.(ursul) Ce este oare? Are aripi, Dar nu zboara, Umbla fara sanioara, Pe gheturi si prin zapezi, Mergi la Poli si ai sa-l vezi. ”


„Care gaza stricatoare/ Apare in luna mai/ Si face paguba mare,/ De tipa copacii: “Vai” ! ”


„Urecheat e si-i fricos, Dar e tare norocos. Noroc are de picioare. Cand primejdia e mare, Fuge iute pe imas, Urecheatul… ”


„Am patru picioare, dar nu pot să alerg, Te ajut să stai, să te odihnești, nu să te cerți. Ce sunt eu, prieten bun, Pe care te așezi, când ești obosit, în drum?”


„Cine este mic, pufos și trăiește într-o cușcă, dar nu este un hamster?”


„Ce mâncare delicioasă se înfășoară într-o frunză și se gătește în oală?”


„Ce mâncare delicioasă are frunze de varză și carne tocată înăuntru?”


„Ce se înfășoară strâns și se mănâncă cu poftă?”


„Ce mâncare delicioasă se înfășoară ca un cadou și se gătește în oală?”


„Cine e băiatul care face mereu năzbâtii și nu ascultă de nimeni?”


„Cine sapă gropi, dar nu pentru a planta flori?”


„Ce apare când apeși un întrerupător și dispare când îl apeși din nou?”


„Unde dorm mașinile când sunt obosite?”


„Cine toarce și miaună, dar nu e mașină?”


„Ce pasăre colorată poate să vorbească și să imite sunete?”


„Ce casă mică și drăguță stă în pădure și e făcută din lemn?”


„Ce poți purta pe față ca să te ascunzi la carnaval sau să te protejezi de germeni?”


„Cine sare, fuge și râde mereu, Nu stă locului, e jucăuș mereu?”


„Ce poartă cocoșul pe cap și seamănă cu un val mic?”


„Ce casă mică și veche, stă ascunsă-ntr-o pădure, cu acoperiș de paie și pereți de lut?”


„Ce bea portocala când îi este sete?”


„Ce bea portocala când îi este sete?”


„Ce bea portocala când îi este sete?”


„Ce poți bea dintr-un pahar și vine în multe arome, cum ar fi portocală sau mere?”


„Ce apare când aprinzi un bec și dispare când îl stingi?”


„Ce porți pe picioare când te plimbi prin casă și nu sunt șosete?”


„Îmi schimb culoarea în galben, portocaliu sau arămiu. Pot avea forme diferite. Cad din copaci.”


„Am o coadă lungă și pufoasă. Adun nuci și ghinde. Le îngrop în pământ.”


„Sunt umedă. Cad din cer deseori toamna. Hrănesc plantele pentru a crește mari.”


„Sunt maro și lucioasă. Căsuța mea are țepi. Veverițele mă mănâncă cu poftă.”


„Patru frați stau într-o casă și de ploaie nu le pasă.”


„O sportivă cu renume, umblă-n pomi după alune.”


„Flori de gheață la fereastră,Copii-s la sobă-n casă!Derdelușul s-a albit,Ce anotimp a sosit?”


„E un moș,Cu nasul roș’.Iarna lasă jucării, La cei mai cuminți copii.”


„Stă în curte, lângă pom.Îi zici om, dar nu e om; Și când soarele-ncălzește,Nu-l mai vezi, că se topește.”


„Deși nu e vară,Albi fluturi zboară.”


„Ziua se mărește,Zăpada se topește,Grădina a-nverzit,Ce anotimp a sosit?”


„Martie și Mai sunt surorile mele.Aduc multe ploi!Sunt, de asemenea, luna...care-ți oferă frumoase flori!”


„Voinicel cu haină albă,Iese primul din zăpadă, Și vestește-n toată țara, Că sosește primăvara!”


„Coada ca o furculiță,Roșioară sub bărbiță,Toamna plec de-aici din țară,Primăvara mă-ntorc iară.Lângă voi stau fără frică,Și mă cheamă...”


„Soarele dogorește,Teiul înflorește,Grâul e aurit.Cine a sosit?”


„Tremur ca o budincă și sunt transparentă ca o pungă. Ce sunt?”


„De cu zori prin floricele,Zboară veselă prin ele.Miere nouă ne aduce, Și polen și fagur dulce.”


„Ca o flacără apare,Pe miriști și pe ogoare.Cu ale sale petale,Farmecă pe fiecare.”


„Am aripi, dar nu pot zbura. Locuiesc de obicei în regiunile reci. Sunt un foarte bun înotător. Ce sunt eu?”


„Pâșa, pâșa pe cărare,Un ghemuleț cu picioare, Se ascunde în urzici!Ce să fie? Haide, ghici!”


„Când o cauți, e pe lac.Toată ziua: mac, mac, mac.”


„Nu e pasăre, dar zboară, Și poartă nume de floare.”


„Nu e bou, dar coarne are,Duce-o casă în spinare.”


„Umblă moșul prin pădure,Să culeagă fragi și mure,Pe vâlcea și pe cărare,Se vaită mereu că… moare.”


„Cine cântă toată vara,Prin fânețe cu chitara?”


„Cine umblă mult prin lume,Și tot se strigă pe nume?”


„Cine îndrăgește focul,Și-și spală mereu cojocul?Toarce-ntr-una cu mult spor,Fără furcă și fuior.”


„Barbă are,Popă nu-i.Coarne are,Vacă nu-i.”


„Uite-o floare zburătoare!Are aripi colorate,Colorate și pudrate!”


„Trec grăbite pe cărare,Patru sute de picioare.Cine-s?”


„Uite ce urechi mari are!Nasul este și mai mare!Pe potecă merge agale.De îi stă un pom în cale,Îl rupe ca pe o floare.”


„Din flori plicuri de dulceață,Strânge de cu dimineață.”


„Domnișoară pistruiată,În roșu îmbrăcată,Dulce, dar și parfumată,În luna mai recoltată.Ghici ce-i?”


„Galbenă și-un pic cam acră,Cu miere de-o combinămȘi apă adăugăm,Limonadă realizăm.”


„Rochii galbene mă-mbracă,Mă găsești chiar în salată,Dar dacă mă vei tăia,Multe lacrimi vei avea.”


„Pălărie elegantă,După ploaie se arată!”


„Albă păsăruică,Pe arac se urcă;N-are aripioare,N-are nici picioare.”


„Seamănă cu-n castravete,Dar e galbenă, nu-i verde.Maimuțica de-ar avea,Toată ziua ar mânca.”


„Verde, lung, din vrej l-aduni,Toamna la murat să-l pui.”


„Eu ajut animalele să fie sănătoase.”


„Ciorbe, supe, sărmăluțe,Sosuri calde, chifteluțe,Pregătește iscusit,Că e meșter la gătit.”


„Eu te ajut să îți revii atunci când nu te simți bine.”


„Dimineața îți zâmbește,Când la grădiniță vii.Pentru școală pregătește,Grupa-ntreagă de copii.”


„Cine zboară făr’ să zboare, Și ne poartă peste mare,Peste munți, peste oceane?Ați ghicit? Cine e oare?”


„Eu sting focul.”


„E tare când e uscat,Dar, în apă de-a intrat,Face spumă și clăbuc,Mă gâdilă la năsuc.”


„Are dinți, dar nu te mușcă,Părul bine îl descurcă,Zilnic să îl folosești,Părul să îl îngrijești.”


„Și un an de mă privești, Tot pe tine te zărești!”


„Aromată, în culori,Îi ține pe dințișori, Sănătoși și îngrijiți.Hai, copii, acum zâmbiți!”


„E micuță și zglobie,Pe zi, cam de două ori,Pentru dinți face-o magie, Și devin strălucitori.”


„Are lâna lungă, creață,Paște iarbă sus la stână,Ne dă caș și brânză bună.”


„Cine-și cântă numele,Prin toate pădurile?”


„Are roți – nu e căruță,Are uși – nu e căsuță.”


„Anotimp iubit,Alb, împodobit.”


„Și un an de mă privești,Tot pe tine te zărești.”


„U, u, u și plec acum,Cu vagoane merg la drum,Fug pe șine, stau în gară,Și te duc întreaga țară.”


„Care floare are gheare,Și parfumul cel mai tare?”


„Albă, moale și pufoasă,Pentru câmp e haină groasă.”


„Felinar cu 3 culori,Îi ajută pe trecători.”


„Când apare el pe cer,Stelele se-ascund și pier.”


„Peste tot găsești în lume,Cinci frați cu același nume.”


„Umblă moșul prin pădure,Să culeagă fragi și mure,Pe vâlcea și pe cărare,Se vaită mereu că … moare.”


„E rotundă, colorată,Și copiii nu-i rezistă,Fără ea, ora de sport,Ar fi ora cea mai tristă.”


„După-amiază este un bătăuș,Dimineața – un ceas.”


„Casa mare-și duce-n spate,Pe tălpici adevărate.”


„Uite ce urechi mari are!Nasul este și mai mare!Pe potecă merge-agale.De îi stă un pom în cale,Îl rupe ca pe o floare.”


„Uite-o foare zburătoare!Are aripi colorate,Colorate şi pudrate!”


„Are blana mătăsoasă,La căldură toarce-n casă,La lăbuțe are gheruțe,Stau ascunse în pernuțe.”


„Apar noaptea,Fără să fie chemate,Dispar dimineața,Fără să fie furate.”


„Cetate albă,Stă într-un picior, în iarbă.”


„Ce îți aparține, dar îl folosesc mai mult alții?”


„Ți-e prieten credincios,Chiar și când nu-i dai un os?”


„Casă mare-și duce-n spate,Pe tălpici adevărate,Iar pe unde trece lasă, Fir de-argint și de mătase.”


„Ce obiect se udă în timp ce te usucă?”


„Nu-i pisică, nici motan. E dungat și roșcovan.”


„Și un an de mă privești, tot pe tine te zărești.”


„Are roți, dar nu-i căruță. Are uși, dar nu-i căsuță. Se numește?”


„Apar noaptea, fără să fie chemate, dispar dimineața, fără să fie furate.”


„Am făcut și pot.Am învățat și știu.Am reușit și voi mai încerca.Ce să fie?”


„Când nu ai și vrei.Când poți, dar nu poți.Când vezi, dar nu vezi.Când bolnăvior ești și….Când e plecat și….Of, of, of. Ce mă fac?”


„Nu-l întrebi, Și îti răspunde, Cauți în jur, Și nu știi unde-i.”


„Animal cu chip de om, Țopăie din pom în pom.”


„Nu e pasăre dar zboară,Și poartă nume de floare.”


„Cenușiu, cu ochi sticloși, Și cu colții fioroși, Umblă-n haită prin pădure, Și oițe-ar vrea să fure.”


„Ce trece prin apă fără să se ude?”


„Felinar cu trei culori, I-ajută pe trecători.”


„Cât este ziua de mare,Se tot uită după soare.”


„N-are roți, n-are picioare, Mă duce iute la vale.Dar pe deal de voi urca, Trebuie s-o duc eu pe ea.”


„N-are gură, dar vorbește, Și deloc nu obosește.Și în fiecare zi îți spune, Tot ce se petrece-n lume.”


„Patru picioare are,Dar să le miște, Nu e în stare.”


„Nu sunt carte, dar am foi, Pregătite pentru voi, Cu linii sau pătrățele, Să puteți scrie pe ele.”


„Vara umblu după miere,Iarna dorm să prind putere.”


„Are aripi,Dar nu zboară,Umblă fără sănioară,Pe gheţuri şi prin zăpezi,Mergi la Poli şi ai să-l vezi.”


„Chip de om, dar minte n-are, Nici nu cere de mâncare, Știe jocuri mii și mii, E iubită de copii.”


„Are zeci de ace groase, Dar nu ţese nici nu coase.”


„Iarna-i palid sub un nor,Vara e dogoritor,Luminează și-ncălzește.Cine e? Haide, ghicește!”


„La bunica în ogradă patru cațeluși fac zarvă.Azorel, mai supărat,Repede-a fugit în sat.Să numărăm încă-o dată: Câți cățeluși sunt în ogradă?”


„În grădina de legume, Crește un ardei anume.Este roșu și bombat și-l pui toamna la murat.”


„Seamănă cu-n castravete, Dar e galbenă, nu-i verde.Maimuțică de-ar avea, Toată ziua ar mânca.”


„Ce e în casă și afară?”


„Cine ne dezvăluie povești Și nu poți să-i mulțumești?”


„Mama, tata-sunt părinţi, Iar noi doi-băieţi cuminţi. O avem şi pe bunica, Care-o creşte pe Monica. Să ghicească cineva, Câţi sunt în familia mea?”


„Dacă-l uzi, el face spumă, Şi-ţi alunecă din mână!”


„Ce lucru poate să ţină:Zahăr, grâu, mălai, făină?”


„Cin’ se află-n orice casă, Stă cu oaspeţii la masă?”


„Un castron cu găurele, Trece făina prin ele!”


„Iarna toţi grămadă,La tine venim,Vara dacă vine,De tine fugim.”


„Nu-i pasăre şi totuşi zboară,Dacă-l ţii bine de sfoară.”


„Am un prieten priceput,De toată lumea ştiut;Îmi dă sfaturi şi îmi spune,Tot ce se petrece-n lume.”


„Gură n-are,Nici picioare,Câteodată amuţeşte,Dar când merge şi vorbeşte,Îl asculţi ca la poruncă:Sari din pat şi mergi la muncă.”


„Iarna-n frig, vara la soare,Neschimbat e la culoare!”


„În pământ pui unul, doi,Şi scoţi toamna muşuroi;Cine-i?”


„Chiar de-şi trece vara toată,Sub al său cojoc ţepos,Toamna când l-aruncă jos,Minunat e de bronzată.”


„Am cămăşi nenumărate,Plângi de le dezbraci pe toate!”


„Frunze n-are,Nu-i nici floare.În păduri şi pe ogor,Prin grădini şi-n deal la vie,Stă mereu într-un picior.”


„Clopoţel mititel,Cine sună lin din el?Nimeni! Nimeni!Numai vântul,Clătinându-l, legănându-l,Dă de veste-n toată ţara,Că soseşte primăvara.”


„Rămurea cu clopoţei,Hai, ghiciţi numele ei!”


„Care floare,Are gheare,Şi parfumul cel mai tare?”


„Uriaş cu nasul mare,Poartă oameni pe spinare !”


„Cine-mi spune dintr-o datăCâte colţuri are-o roată?”


„Este un prieten bun,El mă duce unde-i spun,Cu căpăstru şi cu şa,Iarna-mi plimbă sania.”


„În mănuşă sau ciorap,Câte degete încap?”


„Zi şi noapte prin fâneţi,Auzi mii de cântăreţi.”


„Pe cămăşi, haine, flanele,Sunt bănuţi cu găurele!”


„Nu latră, nu muşcă,Şi nici nu împuşcă.În casă,Pe nimeni nu lasă!”


„Cine ziua dormitează,Şi noaptea ne luminează?”


„Seamănă cu un vapor,Şi merge tot cu motor,Dar când pleacă-n depărtare,El se lasă încet în mare.Şi străbate calea toată,Făcând drumul pe sub apă.”


„Nu e tren, nu e maşină,Dar aleargă tot pe şine,Şi te duce când îl iei,Tot oraşul dacă vrei.”


„Şi pe fluvii şi pe mare,Duce lumea în spinare!”


„Parc-ar fi nişte petale,Ori steluţe ce dansează,Norii le presară iarna,Şi pe gene ţi le-aşază.”


„Cin’ se zbate zi şi noapte,De stânci veşnic se izbeşte,Şi deloc nu oboseşte?”


„Între nori şi-ntre pământ,Sfori de apă cad pe rând!”


„Dis de dimineaţă-n zori,Varsă lacrimi peste flori,Soarele s-a ridicat,Şi pe loc el le-a uscat.”


„Sunt două surori în lume,Neasemenea la nume:Una-i albă, luminată,Ş-alta neagră-ntunecată;Se gonesc prin lumea lungă,Şi nu pot să se ajungă.”


„Ce-ncăpere are cadă,Apă rece, apă caldă,În care, când ai intrat,Ieşi mai alb şi mai curat?”


„Să-mi ghiciţi în graba mare,Unde sunt cărţi de vânzare?”


„Poţi să-l faci că-i sănătos,Chiar de stai cu capu-n jos,E un sport mai de folos.”


„Unde-s munţi fără-nălţimi,Şi ape făr-adâncimi?”


„Jucăuşă, dolofană,Toată ziua ar sări.E de piele sau de ”gumă”,Ia ghiciţi, cine-i, copii!”


„Mici pitici cu felinare,Umblă noaptea pe cărare!”


„Bucălaia de la stână,Ne dă miel, lapte şi lână!”


„O bătrână supărată,Peste ape aplecată!”


„Câte stele lucitoare,Strălucesc în Carul Mare?”


„Are solzi şi nu e peşte,Şi când merge, se târăşte!”


„Nu e cerb, dar ţi se pare,Când îl vezi din depărtare!”


„Ghiceşte: care gospodină,Strânge pentru cină,Zahăr din grădină?”


„Sunt surori, chiar gemene,Dar nu vor să semene,Între ele nicidecum,Se stropesc cu alt parfum,Hainele nu sunt la fel,Au la deget alt inel.Una-şi pune haină verde,Alta haina-ncet şi-o pierde;Una – haină colorată,Alta – alb imaculată,Una-i caldă; alta-i rece,Nimeni nu le întrece,Una păsările aduce,Alta – păsările alungă,Una ni se pare dulce,Alta ni se pare lungă.”


„Nu-i ureche, dar aude;Nu e ochi şi vede multe;Orice veste ea primeşte,Îndată o povesteşte.”


„Ce dihanie ciudată,Cu gât lung şi gură mare,A-nghiţit, aşa, deodată,Tot ce-i pulbere-n covoare?”


„Nici pe apă,nici pe şine,Îl ghiceşte orişicine,El te-nalţă sus spre soare,Şi te duce-n depărtare,Ca gândul,ca vântul,Ocolind pământul.”


„Atunci când sunt în ogradă/ Ga, ga, ga se iau la sfadă/ Iar când sunt pe lângă lac/ Baie întruna fac.”


„Dar știți voi oare-o fetiță,Ce roșie avea o scufiță?”


„În mici tuburi se găseşte,Dinţii bine îi albeşte !”


„Duce veste,Ca-n poveste,Şi oricui el ştie-a spune,Că e semnul păcii-n lume.”


„Cine poate mânca fierul,Fără să-şi rupă dinţii ?”


„Cine-și cântă numele?”


„Mărgeluşe pe vergele,Socoteşti ce vrei cu ele.”


„Cât trăim o ţinem minte,Ne învaţă lucruri sfinte.Răbdătoare şi sfătoasă,Ea ne este-a doua casă.Ani la rând, de dimineaţă,Toţi elevii când se scoală,Se gătesc frumos apoi,Se pornesc voioşi la…”


„Unde-i Cuţu, unde-i oare?Doarme iar întins la soare?Scoală Cuţu, hai la joacă,Împreună pe toloacă!Dacă mă întreci la fugă,O să-ţi fac un dar frumos…Spune-mi, Cuţule, ce vrei?– Tare-aş să-mi dai un…”


„Nu e fioros, nu muşcă,E un leu bine venit.Dacă ai mai mulţi – nu strică,Doar să îi câştigi cinstit.Când îi dai – primeşti în schimb,Haine, dulciuri – tot ce vrei.Ia priviţi o ciocolată!Costă tocmai zece…”


„O fiinţă mică, mică,Merge-agale pe cărare.Mică, mică, dar voinică,Duce-un bob cât ea de mare.Cine-i mică şi voinică?Păi cum cine? O…”


„Spre fântâna de la poartă,Goală o s-o duci în mână,Din fântână o vei scoate,Plină ochi cu apă lină.Ia priviţi cum de îndată,O să umplu o…”


„Nu mai vreau să stau acasă,Chiar de am un frăţior.De prieteni buni de joacă,Totdeauna-mi este dor.Jucării şi jocuri multe,Mulţi copii frumoşi, cuminţi,Când mă aflu printre ei,Nu mai plâng după părinţi.Fuga, fuga, fuguliţa,Mă aşteaptă…”


„Urecheat e şi-i fricos,Dar e tare norocos.Noroc are de picioare.Când primejdia e mare,Fuge iute pe imaş,Urecheatul…”


„Nu e pasăre, dar poate,Sus să urce, hăt departe.Când spre cer îşi face drum,Lasă-n urmă-un drum de…”


„Nu le ştie chiar pe toate,Însă-i prima la bucate!Le amestecă cum ştie,Ţi le pune-n farfurie…Dar bucatele la gură,Nu le duce singură.Cine-mi spune, cum se-apucă,Şi se ţine-o…”


„Grohăie nemulţumit,E sălbatic, n-ai ce-i face.De te afli în pădure – Grijă ai să nu te-atace!Chiar sub mărul pădureţ,Roade mere un…”


„Fără ea orice mâncare,Vă spun eu, nu e gustoasă,Şi alăturea de pâine,E mereu la om pe masă.Bună să fie mâncarea,Nu uita să pui şi…”


„Ne îndeamnă la munte,Ne salută la mare,Ne aduce cireşe,Multe fructe şi soare.Ne aduce vacanţa,Şi căldură în ţară.Să uităm de răcoare,În sfârşit iar e…”


„Bate lin şi bate tare,E puternic, blând sau mare,E de nord, de sud, de vest,Uneori vine din est.Poate-nconjura Pământul,Căci e slobod, căci e…”


„Patru frați stau într-o casă,Și de ploaie nu le pasă.”


„Are coadă,Are gheare,Merge-n patru picioare,Și când nu-i acasă,Șoarecii joacă pe masă!Ghici ghicitoarea mea!”


„Ce e mic și e plăpând și plânge din când în când?”


„Ce trece peste apă și stă pe loc?”


„Ce are fulgi și nu zboară?”


„Ce zboară mai iute și mai iute pe lumea-asta?”


„Poartă-n spate o cetate/ Şi din ea doar capu-l scoate !”


„Cu arome îmbietoare/ Pâinea rumenă apare/ Din cuptorul dogorit/ Cine o scoate mulţumit ?”


„Care gâză stricătoare/ Apare în luna mai/ Şi face pagubă mare,/ De ţipă copacii: “Vai” !”


„Cine poate să-l ajungă,Pe acest alergător,Care-şi poartă puii-n pungă ?Îl ghiciţi foarte uşor !”


„Ce e negru cand il cumperi,Rosu cand il folosesti,Si gri cand il arunci.”


„Iarna merge prin poiană și gătită ca și-o doamnă. Ce-i?”


„Sunt prin apă de aflat, dar trăiesc și pe uscat, de mă cauți însă bine, sunt în casă și la tine.”


„Ce trece peste apă și nu face valuri?”


„N-are limbă și nici gură și arată orice făptură.”


„Dacă n-ar fi, lumea ar pieri, iar dacă multă este, lumea prăpădește. Ce este?”


„Două fete ce poartă salbă. Una neagră și alta albă. Neîncetat se tot gonesc și în veci nu se întâlnesc. Cine?”


„Cine are urechi și nu aude cu ele?”


„Am un copac cu douăsprezece ramuri. În fiecare ramură câte patru cuiburi. În fiecare cuib câte șapte ouă, jumătate albe, jumătate negre. Ce sunt?”


„Trupul îmi bagă în casă și capul afară mi-l lasă. Ce este?”


„Ce e mic la vedere, dar mare la încăpere?”


„Din flori plicuri de dulceață, strânge de cu dimineață. Oare ce să fie?”


„Mândru, înalt și frumos la ochi este luminos; Urechi are, coarne n-are și te poartă în spinare. Ce să fie oare?”


„Colorat e ca o floare, trupul fin și mic el are. Zboară vara pe câmpie, spune-ți, ce-ar putea să fie?”


„Am o pasăre moțată, stă cu coada învolburată și te aleargă în curtea toată. Oare ce să fie?”


„Cine cântă toată vara prin fânețe cu chitara?”


„Am aici în bătătură o uzină cu untură, care umblă prin ogradă c-un șurub în loc de coadă. Oare ce să fie?”


„O sportivă cu renume, umblă-n pomi după alune. Știi ce este?”


„Uite ce urechi mari are! Nasul este și mai mare! Pe potecă merge agale, de îi stă un pom în cale, îl rupe ca pe o floare. Ce să fie oare?”


„Nu-i pisică, nici motan. E vărgat și roșcovan. Ai ghicit ce este?”


„Sprintenă și delicată, se adapă-nfiorată. Ce-i?”


„Verde la început, roșie pe măsură ce soarele o încălzește, fragedă sau în dulceață, are un gust minunat. Ce să fie oare?”


„Noi avem un butoiaș, alb, voinic, parcă-i de caș. Cercuri n-are și nici doage, este bun când mama-l coace. Ce să fie oare?”


„Acrișoare sunt și bune, brumării li se mai spune. Și la fiert dacă le pun, fac cel mai gustos magiun. Ce să fie?”


„În bărcuțe stau culcați, laolaltă patru frați. Când îi simt în cozonac, mie cel mai mult îmi plac. Ce să fie?”


„În grădina lui Pandele, e un pom plin de mărgele. La culoare-s roșii toate, cu codițe împerecheate. Ce să fie oare?”


„Pepenașul cu gurgui, e-mbrăcat cu puf de pui. Ce sa fie, ce să fie?”


„Este un fruct acrișor, roșu, verde, gălbior. În poveste-i otrăvit, ghicește fructul oprit. Ce să fie?”


„Balon dezumflat, galben colorat, are mustăcioară și se cheamă?”


„Tărtăcuță aromată ca un morcov colorată, din țări calde cumpărată. Ce să fie?”


„Ciucur verde sau roșcat, pe arac stă agățat. Cine este, l-ați aflat?”


„Ce are patru picioare, dar nu merge?”


„Îţi aparţine ţie, dar prietenii tăi îl folosesc mai mult. Ce este?”


„Ce merge numai înainte şi nu dă niciodată înapoi?”


„Ce trebuie spart înainte de a fi folosit?”


„Ce are cuvinte, dar nu vorbeşte niciodată?”


„Ce înconjoară curtea, dar nu se mişcă?”


„Unde poţi găsi străzi, magazine, oraşe, drumuri, dar nu şi oameni?”


„Ce e plin de găuri, dar totuşi reţine apa?”


„Ce călătoreşte în toată lumea, dar stă într-un colţ?”


„Ce are cinci degete, dar nu are viaţă?”


„Ce zboară sus în cer și are aripi, dar nu este pasăre?”


„Ce are două mâini, dar nu poate să aplaude?”


„Ce folosești ca să cari apă, dar nu e sticlă și nici cană?”


„Ce unealtă folosește lemnarul, Să taie lemnul din pădure, Cu mâner lung și cap de fier, Și sunet clar când lovește tare?”


„Ce poate fi mic sau mare, Și-n cărți, și-n ziare apare, Îl spui, îl scrii, îl citești, Ce este, oare, ghicești?”


„Are acoperiș și pereți, Ferestre și uși, să știi, Acolo te odihnești, Unde oare locuiești?”


„Ce face omul când învață, dar nu-i place să o facă?”


„Ce poartă un supererou când zboară prin nori, Și îl face să pară mai puternic și mai mare uneori?”


„Rotund și strălucitor, În bradul de Crăciun stă agățat, Ce poate fi acest decor, Ce copiii l-au admirat?”


„În pădure umblă voios, Cu blana lui, e foarte gros. Mănâncă miere, e jucăuș, Cine-i acesta, hai să ghicim, nu-i greu deloc? ”


„În munți strig eu tare, Răsună glasul meu în zare. Ce-i acel sunet ce revine, Ca un prieten ce se ține? ”


„Când mă auzi, dar nu mă vezi, Îți spun povești, te fac să zâmbești. Sunt în cântece, în vorbe și glume, Ce sunt eu oare, să-mi dai un nume? ”


„Când mă auzi, dar nu mă vezi, Îți spun povești, te fac să zâmbești. Sunt în cântece, în vorbe și glume, Ce sunt eu oare, să te încânte pe lume? ”


„Sunt dulce și zemos, în borcan mă găsești, Din fructe mă fac, iar vara mă iubești. Cu apă și zahăr, eu devin un deliciu, Ce sunt eu oare? Îți dau un indiciu! ”


„În pădure mă găsești, cu frunze verzi mă îmbrac, Cu ramuri lungi și umbră, sub soare eu mă fac. Când vântul mă mângâie, dansez cu bucurie, Ce sunt eu, te rog, să-mi spui, cu veselie? ”


„Într-un loc plin de verdeață, Unde păsările cântă cu voioșie, Se ascund multe mistere, Și copiii se joacă cu bucurie. Ce este acest loc minunat, Cu copaci înalți și umbră deasă? Aici natura e fericită, Și fiecare pas e o poveste aleasă. ”


„Pe ramuri mă leagăn, în vânt mă joc, Când vine toamna, mă îmbrac în alt look. Sunt ușoară și verde, dar nu sunt o floare, Când mă vezi căzând, e un semn de răcoare. Ce sunt eu, oare?”


„În copaci mă găsești, cu verdele mă îmbrac, Când vine vântul, pe jos mă las să zac. Sunt prietenă cu soarele, dar și cu ploaia, Când mă vezi căzând, e semn de bucurie și voie bună, nu-i o joacă. Ce sunt eu, oare?”


„Am cinci degete, dar nu am picior, Te ajut să aplaud, să te bucuri, să zbor. Mă folosești la jocuri, la mângâieri, Ce sunt eu, spune-mi, fără ezitări?”


„Sunt prieten cu gândul tău, Îți spun povești, nu sunt rău. Mă găsești pe buze, în scris, Ce sunt eu, oare, ai ghicit?”


„Am un nume străin, dar sunt foarte cunoscut, În buzunarele multora, eu sunt adunat. Cu mine poți călători, în țări de vis, Ce monedă sunt eu, să-mi spui, te rog, precis? ”


„Sunt o monedă din Europa, cu fața strălucind, În magazine mă vezi, când tu te-ai hotărât. Cu mine poți cumpăra, dulciuri sau jucării, Ce sumă sunt eu, spune-mi, te rog, cu bucurie!”


„Sunt o monedă strălucitoare, cu nume de pe continent, În buzunare mă găsești, sunt foarte prezent. Cumpărături și vacanțe, eu te pot ajuta, Ce monedă sunt eu, spune-mi, te rog, cu vocea ta!”


„Sunt o monedă din Europa, cu chipuri de poveste, În magazine mă vezi, când vrei să te răsfeți. Cu mine poți să călătorești, în țări de soare, Ce nume am eu, spune-mi, fără ezitare! Sunt rotund și strălucitor, cu valoare în mână, În buzunare mă găsești, mereu sunt la tână. Cumpărături și distracții, eu te ajut cu drag, Ce monedă sunt eu, spune-mi, fără să te furișezi!”


„Sunt o monedă din Europa, cu nume cunoscut, În magazine mă vezi, când ești bine dispus. Cu mine poți să zâmbești, când îți cumperi o jucărie, Ce sumă sunt eu, spune-mi, cu bucurie! Rotund și strălucitor, în buzunar mă găsești, Cumpărături și vacanțe, eu te ajut să te răsfeți. În țări de vis călătorești, cu mine la purtător, Ce monedă sunt eu, spune-mi, fără fior! ”


„Într-o casă cu povești, mereu pline de zâmbete, Îmi spun secrete, și îmi fac mângâieri blânde. Cu dulciuri și îmbrățișări, mă răsfață mereu, Cine sunt eu, să-mi aducă atâta bine în greu? ”


„Într-o lume de povești, cu amintiri frumoase, Îmi spun povești cu zâmbete și fețe jucăușe. Cu mâini blânde și inimi mari, mă îngrijesc, Cine sunt eu, ce dragoste mereu îți ofer? ”


„Într-o casă plină de râsete și voie bună, Îmi fac clătite și-mi spun că viața e o rună. Cu povești despre stele și flori de primăvară, Cine sunt eu, cu inima mare și o îmbrățișare rară? ”


„Într-o lume de povești, cu zâmbete și soare, Îmi aduc mereu bucurie și o mare îngrijire. Cu povești despre vremuri și jocuri de copii, Cine sunt eu, ce dragoste îmi oferă în zori? Cu mâini pline de magie, îmi fac prăjituri, Și mă învață să iubesc toate frumusețile. În brațele lor calde, mă simt mereu iubit, Cine sunt eu, ce-n viața mea e un dar neîmpărtășit? ”


„Într-o lume de povești, cu zâmbete și dor, Îmi spun secrete dulci, cu un glas plin de amor. Cu mâini blânde și ochi strălucitori, Cine sunt eu, ce-mi aduce atâtea fiori? În fiecare weekend, mă cheamă la masă, Cu bunătăți delicioase, mereu mă răsfață. Îmi povestesc despre vremuri, cu drag și cu haz, Cine sunt eu, ce-mi oferă un zâmbet pe obraz? Cu povești despre flori și jocuri de copii, Îmi arată cum să iubesc și să fiu fericit. În brațele lor calde, mă simt ca un rege, Cine sunt eu, ce-n viața mea e un mare privilegiu? ”


„Mă mișc repede, nu sunt un tren, Pe drumuri lungi, eu sunt mereu plin. Am un volan și un motor, Cine sunt eu, cu mare fior? ”


„Sunt un nume cunoscut, cu zâmbet și voie bună, Îmi place să mă joc, să râd și să mă adună. Cu prietenii mă întâlnesc, mereu sunt vesel, Cine sunt eu, oare, să-mi spună un copil istețel? ”


„Sunt un nume jucăuș, cu sunet plăcut, Îmi place să mă distrez, să fiu mereu ascultat. În povești și în cântece, mă găsești cu ușurință, Cine sunt eu, oare, cu atâta veselie și fantezie?”


„Sunt un nume simpatic, cu multe aventuri, Îmi plac jocurile, râsetele și călătoriile în tururi. Cu prietenii mă întâlnesc, mereu cu zâmbet pe față, Cine sunt eu, oare, ce bucurie îmi lasă?”


„Sunt patru prietene, fiecare cu stil, Una aduce flori, alta zăpadă, e subtil. Una ne îmbracă în culori strălucitoare, Alta ne aduce vânturi răcoritoare. Când soarele strălucește, ele dansează, Când plouă, se ascund, dar nu se supără. Fiecare cu farmecul ei, Împreună fac lumea mai frumoasă, nu-i așa, copii?”


„Sunt un joc și te fac să gândești, Cu întrebări amuzante, te pot surprinde. Când mă asculți cu atenție, vei râde cu poftă, Ce sunt eu oare, te rog, să mă descoperi cu înfocare? ”


„Sunt mic și mă îmbrac, Cu haine colorate mă fac, Mă vezi pe stradă, în parc sau pe drum, Sunt prietenul tău, cine sunt eu acum? ”


„Cu blană moale și ochi jucăuși, Mă întâlnești pe stradă, nu sunt deloc rău, Îți aduc mingea, mă joc cu bucurie, Cine sunt eu, prietenul tău cel mai bun, știi?”


„Sunt un prieten nevăzut, Pe cer mă simți adesea dus, Îți flutur părul și hainele, Cine sunt eu, cu suflul meu ușor? ”


„Sunt un prieten nevăzut, Pe câmpuri alerg, mă simți ușor, Îți răvășesc părul în zbor, Cine sunt eu, te rog să-mi spui, cu dor?”


„Mă joc cu frunzele, le fac să danseze, Pe cerul albastru, eu mă strecor și pasez. Când sufli în față, eu vin să te-nvălui, Cine sunt eu? ”


„Într-un loc cu multe cărți, Învățăm despre orice. Aici prietenii se adună, Și fiecare zi e o minune! ”


„Sunt rotundă și dulce, cu un gust de vis, Pe o ramură mă găsești, în soare mă simt fericită. Culoarea mea e ca soarele, strălucind pe cer, Cine sunt eu, cu miezul meu, un deliciu de nectar? ”


„Mă vezi în fiecare zi, Cu uși și feronerie, Înăuntru e cald și bine, Unde visezi și te joci cu mine? ”


„Am patru colțuri, dar nu-s pătrat, În mine te simți mereu îngrijat. Cu familia te aduni, Unde râzi și te joci, nu-i de glumă! ”


„Sunt un loc plin de povești, Cu zâmbete și bucurii, Aici te strâng în brațe, Unde visezi și te joci, știi?”


„Sunt un loc cu multe camere, Unde te joci și te odihnești, Cu cei dragi îți petreci vremea, Aici e locul unde te iubești!”


„Am patru colțuri, dar nu-s o cutie, În mine găsești mereu o bucurie. Cu cei dragi îți petreci timpul, Unde visezi și te simți în siguranță, nu-i nimic simplu! ”


„Am un loc unde mă simt bine, Cu jucării și povești divine. Aici mă joc și mă odihnesc, Unde iubirea mereu cresc. Ce este?”


„Sunt patru pereți și o ușă, Aici mă simt ca o mușcă, Cu mâncare și căldură, Locul meu, plin de aventură! Ce este?”


„Într-un colț de lume, eu mă găsesc, Cu fericire și zâmbete mă împletesc. Aici e locul unde mă simt atrasă, Cu familia mea, viața e o poveste frumoasă! Ce este?”


„Într-un bloc mă înalț, Cu feronerie mă îmbrac, Am camere și un hol, Unde te poți odihni, fără stres deloc! ”


„Sunt într-un bloc, dar nu sunt o scară, Am camere multe, dar nu sunt o cară. Cu feronerie și uși ce se-nchid, Unde fiecare zi e un nou început, zic! ”


„Într-o casă mă găsești, Cu uși și feronerie, Aici te poți odihni, Ce sunt eu, oare, să fie? ”


„Am un vârf, dar nu-s munte, Pe deasupra, mă găsești, Sunt dulce și mă mănânci, Ce sunt eu, te îndemn să zici?”


„Am un zâmbet mereu pe față, Împărtășesc bucurie și viață, Sunt alături când ești trist, Cine sunt eu, te-ai prins? ”


„Înalt și verde, stau în loc, Frunzele-mi foșnesc, un dulce joc. Primăvara mă-mbrac în verde, Toamna haina-mi se pierde. Ce sunt eu, ghici, te rog?”


„Când două lucruri se întâmplă Chiar în același timp, E o coincidență rară, Ce te face să zâmbești.”


„Acolo unde e liniște și pace, Unde stau și mă odihnesc, Unde mă simt în siguranță, Locuința mea se găsește.”


„Unde mă adăpostesc de ploaie și de vânt, Unde mă simt ocrotit și în pace, Unde mă întorc mereu, e locul meu sfânt, Acesta este locul ce-mi place.”


„Când două lucruri se-ntâmplă Fără nicio legătură, Iar tu le observi întâmplător, E o minunată... (coincidență)”


„Înalt și verde, ca un brad, Acoperit de ace moi și cad. Crește-n pădure, e tare și viu, Dar nu e brad, ce poate fi oare?”


„Uriașă e, fără îndoială, Această creatură miraculoasă, Poate să umple orice încăpere, Deși e doar o jucărie frumoasă.”


„Stă pe loc, nu se mișcă, Cât de mare e, te-ncântă! Deși e greu de urcat, Privirea sus e atrasă.”


„Grămada cea mare și înaltă, Adună tot ce-i pe jos, fără voia ta. Crește mereu, nu se mai oprește, Până când cineva o risipește.”


„Înalt și mândru, se înalță spre cer, Acoperit de zăpadă, un loc de bine-venit. Urcușuri abrupte, peisaje de basm, Locul preferat al celor ce iubesc natura.”


„Privește-mă cu atenție, Sunt mai mare decât o casă, Dar nu pot zbura prin aer, Deși sunt o jucărie frumoasă.”


„Prin pomi și prin case, mă strecor în fugă, Îți mișc hăinuțele, le fac să se-ngâne. Când ies la plimbare, mă simt ca un zmeu, Ghici repede cine sunt eu?”


„Cioc, cioc, cioc, ce-i asta? Un ou mare, rotund și gras, Dar când îl spargi, ce-ai să vezi? Un pui mic, drăguț și vesel!”


„Rotundă și colorată, Sare și sare, Când o lovești, Ea se-nvârte în aer.”


„Sare și sare, Prin aer zboară, Când o prinzi, Ea te-nveseleşte.”


„Culoarea ce-o vezi în semafor, Când e oprire, nu e zbor. Stai și aștepți, nu te grăbi, Până când lumina se schimbă.”


„Neagră și albă, cu dungi pe spate, Prin savană aleargă, nu stă pe loc. Mănâncă iarbă și frunze verzi, Dar nu e cal, ce crezi că e?”


„Când e roșu, e pericol, Când e altfel, este liber, Când e galben, te-ndoiești, Ce-am omis, tu te întrebi?”


„Cerul e senin, Dar nu e albastru, nici limpede, nici divin. Uneori e gri, alteori e roz, Și ne face să zâmbim, chiar și când e mohorât.”


„Acolo unde stau și mă simt în pace, Unde mă bucur și râd cu voie bună, Unde primesc îmbrățișări și mângâieri, Locul acesta e plin de iubire și e al meu.”


„Prin câmpii și prin păduri, Mă strecor fără zgomot, Uneori mă văd pe șosele, Dar nu am nici roți, nici motor.”


„Înalt și falnic, stau în loc, Frunzele-mi dansează, un dulce joc. Primăvara mă-mbrac în verde, Toamna haina-mi se pierde. Ce sunt eu, ghici, te rog?”


„Când cerul e senin și soarele strălucește, Curcubeul pe cer frumos se ivește. Nuantele lui sunt atât de vii, Încât ne bucurăm și ne veselim.”


„Nuantele sunt multe și frumoase, Unele strălucesc, altele sunt mohoroase. Pot fi vii și vesele, sau mai întunecate, Dar toate ne fac lumea mai luminată.”


„Rotund și gras, Plin de apă și suc, Crește în grădină, Îl mâncăm pe loc.”


„Este verde și ușoară, Dansează în vânt, o adevărată minune! Când toamna vine, se îmbracă în culori, Apoi pe jos se așterne, un covor.”


„Prin aer plutește lin și dulce, Din note muzicale se tot duce, Când o auzi, te face să dansezi, Și-n suflet bucurie să păstrezi.”


„Prin aer plutește lin și dulce, Din note muzicale se tot duce, Când o auzi, te face să dansezi, Și-n suflet bucurie să păstrezi.”


„Între alb și negru stă mereu, Ca fumul ce se-nalță-n zbor, Ca blana unui șoricel, Ca norii-n zilele cu nor.”


„Roșu, galben și albastru, Verde, mov și portocaliu, Toate-mi fac viața mai veselă, Când le văd, sunt fericit și viu.”


„Cu respect îl strigi mereu, Când te adresezi unui om mai mare ca tine, Politețea-i la rang înalt, să știi bine, Și-i spui așa când vrei să fii mai greu.”


„Cu politețe când vorbești, Și pe cineva-l întâlnești, Așa-i spui cu glas curat, Unui om ce-i respectat.”


„Cu respect și bunătate, Când pe stradă te oprești, Unui om cu autoritate, Astfel tu i te-adresezi.”


„Dulce și aromată, Din cacao preparată, La copii preferată, În staniol împachetată.”


„Mă ascund mereu în ceață, Nu mă știe nimeni-n față, Sunt un mister pentru toți, Să mă afli dacă poți.”


„Mă ascund mereu în ceață, Nu mă știe nimeni-n față, Sunt un mister pentru toți, Să mă afli dacă poți.”


„În dulapuri mari stau ascunse, Cu date și fișiere umplute, Calculatoare speciale ce țin Internetul și rețelele unite.”


„În dulapuri mari stau ascunse, Cu date și fișiere umplute, Calculatoare speciale ce țin Internetul și rețelele unite.”


„Sunt un mic animal, Mă mișc încet, dar sunt loial, Cu casa-n spate, pas cu pas, Prin grădină-ncet m-am tras.”


„Sunt un mic animal, Mă mișc încet, dar sunt loial, Cu casa-n spate, pas cu pas, Prin grădină-mi port popas.”


„Sunt un animal de casă, Blănița mea e mătăsoasă, Mă spăl mereu cu limba mea, Și prind șoricei, nu-i așa?”


„Sunt un mic animal, Mă mișc încet, dar sunt loial, Cu casa-n spate, pas cu pas, Prin grădină-mi port popas.”


„Sunt un mic animal, Mă mișc încet, dar sunt loial, Cu casa-n spate, pas cu pas, Prin grădină-mi port popas.”


„Cu pași mărunți prin iarbă trec, Căsuța mea o port mereu, Când simt pericol mă retrag, În ea mă-ascund până trec eu.”


„Cu pași mărunți prin iarbă trec, Căsuța mea mereu o țin, Când simt pericol mă retrag, În ea mă-ascund și stau puțin.”


„Cu pași mărunți prin iarbă trec, Căsuța mea o port mereu, Când simt pericol mă retrag, În ea mă-ascund până trec eu.”


„Cu pași mărunți prin iarbă trec, Căsuța mea mereu o țin, Când simt pericol mă retrag, În ea mă-ascund și stau puțin.”


„Cu pași mărunți prin iarbă trec, Căsuța mea mereu o țin, Când simt pericol mă retrag, În ea mă-ascund și stau puțin.”


„Cu pași mărunți prin iarbă trec, Căsuța mea mereu o țin, Când simt pericol mă retrag, În ea mă-ascund și stau puțin.”


„Pe hartă mă vei găsi, Pe GPS mă poți zări, Coordonate precise-ți dau, Ca să știi exact unde stau.”


„Unde te afli când vrei să știi, Punctul exact în care să vii, E ca o adresă precisă tare, Ce-ți spune drumul către oricare.”


„Când vrei să știi unde ești, Sau unde-ai vrea să te oprești, Punctul fix pe care-l cauți mereu, Te-ajută să nu te rătăcești deloc, dragul meu.”


„Când pe internet te joci Și cu alții te distrezi, Numele tău îl ascunzi Și nimeni nu știe cine ești.”


„Mă plimb prin grădină Cu pași mici și ușori, Mănânc frunze și iarbă Și-mi port casa-n spinare.”


„În bancă stă lângă mine, La lecții mă ajută bine, Împreună învățăm mereu, E cel mai bun prieten al meu.”


„Din Londra vine grăbit, Cu ceai la cinci e mulțumit, Vorbește limba lui Shakespeare, Și zice "thank you" cu plăcere.”


„Din Londra vine grăbit, Cu ceai la cinci e mulțumit, Vorbește limba lui Shakespeare, Și zice "thank you" cu plăcere.”


„Cu dibăcie și cu artă Schimb lucruri după voință Mișc și-ntorc în orice parte Tot ce-mi cade în putință”


„Nu-i din natură, ci făcută de om, Ca o copie ce pare-adevărată, Din laborator sau din silicon, Dar nu-i reală, ci doar imitată.”


„Din mâna omului creată, Nu-i naturală, nici curată, O imitație perfectă, Dar nu-i reală, e prefăcută.”


„Din mâna omului creată, Nu-i naturală, nici curată, O imitație perfectă, Dar nu-i reală, e prefăcută.”


„Din mâini dibace-i fabricată, De om gândită și creată, Nu-i de la mama natură, Ci doar o simplă făptură.”


„Pe ecranul telefonului Dansuri, glume și povești, Clipuri scurte să privești, Iar când vrei să te distrezi, Scroll în jos și tot rulezi.”


„De te-apropii de un șarpe sau de-o flacără arzând, Trebuie să fii atent și să te retragi curând. Când ceva îți face rău sau te poate vătăma, Spune-mi cum e acel lucru ce te poate-nspăimânta?”


„De te joci cu focul mare Sau te urci pe-o stâncă tare, Mama-ți spune să fii treaz Că așa e de necaz.”


„Când te urci pe-un gard înalt, Sau te-aventuri pe-un pod șubred, Mama-ți spune îngrijorat: "Ai grijă, că nu e-nțelept!"”


„Când te urci în pom prea sus, Sau te joci cu focul dus, Mama-ți spune îngrijată: "Nu e bine, stai îndată!"”


„Când te urci în pom prea sus, Sau te joci cu focul dus, Mama-ți spune îngrijată: "Nu e bine, stai îndată!"”


„Când spui că albul este negru Și că noaptea este zi, Când te joci cu adevărul, Oare cum îi poți vorbi?”


„Când spui că albul este negru Și că noaptea este zi, Când te joci cu adevărul, Spune-mi, oare, ce-ai putea fi?”


„Nu-i făcut de mâna naturii, Creat de om în laboratoare, Imită tot ce-i autentic Dar nu-i real, e doar o stare.”


„Cu vorbe dulci și prefăcute Îți schimbă gândul, te seduce, Te-ndeamnă să faci ce nu vrei, Și-apoi te lasă-n mâna ei.”


„Codiță lungă și împletită, Fundă roșie-n păr prinsă, Cu rochița înflorită, Prin grădină-i jucăușă.”


„Codiță lungă și împletită, Fundă roșie-n păr prinsă, Cu rochița înflorită, Prin grădină-i jucăușă.”


„Cu părul lung și-mpletit, Cu buline pe rochiță, Merge vesel la grădină, Să se joace cu păpușa.”


„Cu gura și cu gândul bun, Între noi ne înțelegem, Sunete și gânduri spunem, Și cu toții ne-ascultăm.”


„Când doi prieteni buni se țin Mână-n mână prin grădini, Când familia-i unită, Viața pare infinită.”


„Când ne ținem de mână și mergem la plimbare, Când ne jucăm în parc și râdem tare, Când ne-ajutăm la greu și la mai bine, Suntem mai mulți, nu doar eu și cu tine.”


„Când ne ținem de mână și mergem la plimbare, Când ne jucăm în parc și râdem tare, Când ne-ajutăm la greu și la mai bine, Suntem mai mulți, nu doar eu și cu tine.”


„Când ne strângem toți în casă, Tata, mama, frați și-o plasă De bunici și de verișori, Suntem ca un stol de zori”


„Când ne strângem toți în casă, Tata, mama, frați și-o plasă De bunici și de verișori, Suntem ca un stol de zori”


„Când ne strângem toți în casă, Tata, mama, frați și-o plasă De bunici și de verișori, Suntem ca un stol de zori”


„Mână-n mână ne plimbăm, La joacă ne ajutăm, Ca un stol de păsărele, Nu zburăm nicicând singurele.”


„Cu glas și cu bucurie, Gânduri bune împărțim, Când ne-ntâlnim pe-o stradă vie, Și-mpreună ne-nțelegim.”


„Cu glas dulce și cuvinte, Ne spunem ce-avem în minte, Când doi prieteni se-ntâlnesc, Gânduri bune împărțesc.”


„Încăpere lungă și îngustă, Între camere se află, Ca o stradă prin căsuță, Pe aici toți pot să treacă.”


„Încăpere lungă și îngustă, Între camere se află, Ca o stradă prin căsuță, Pe aici toți pot să treacă.”


„Spațiu de trecere îngust, Între camere pus cu gust, Când intri în casă primul loc, Unde-ți pui pantofii-n loc.”


„Spațiu de trecere îngust, Între camere pus cu gust, Când intri în casă primul loc, Unde-ți lași pantofii pe loc.”


„Încăpere lungă și îngustă, Între camere se află, Ca o stradă prin căsuță, Pe aici toți pot să treacă.”


„Când intri-n casă primul pas, Prin mine treci spre-al tău popas, Sunt lung și drept ca o cărare, Și leg o cameră de alta mare.”


„Când deschizi ușa cea mare, Mă găsești în așteptare, Sunt un drum prin casă-ntins, Între camere cuprins.”


„Când intri-n casă, primul loc, Sunt lung și drept ca un mijloc, Din ușă până-n sufragerie, Prin mine treci, nu-i greu să fie.”


„În dulap e-o încăpere Cu rafturi și cu oglindă mare, Unde hainele-n tăcere Stau frumos, la păstrare.”


„În dulap e-o încăpere Cu rafturi și cu oglindă mare, Unde hainele-n tăcere Stau frumos, la păstrare.”


„Spațiu magic în perete, Cu haine bine-aranjate, Și-o oglindă să te-admire Când te schimbi în grabă mare.”


„Încăperea mea specială Cu haine bine aranjate, Și-o oglindă minunată Unde mă gătesc de toate”


„Încăpere cu oglindă mare, Unde hainele-și găsesc culcare, Cu rafturi multe și cuiere, Pentru ținute și plăcere.”


„Încăpere cu magie Unde hainele se-așază, Cu oglindă strălucitoare Și cuiere ce veghează”


„În casa mea e cald mereu, Cozonaci și pâine coc din greu, Iar când ușa o deschizi, Miros bun te face să zâmbești.”


„Sunt o gură fierbinte, Cu burta încinsă, Prăjituri și plăcinte În mine-s cuprinse.”


„Cărți multe stau cuminți Pe rafturi lungi și înalți, Iar copiii cei isteți Vin aici să fie-nvățați.”


„În casa asta minunată, Stau comorile-aliniate, Pe rafturi lungi și-ordonate, Înțelepciunea-i adunată.”


„Pe mine stau farfurii, Tacâmuri și gustări mii, Patru frați mă țin pe loc, Să nu cad când vin la joc.”


„Pe mine stau bucate, Patru surori nemișcate Mă țin dreaptă zi de zi, Când vrei să te ospătezi.”


„Pe mine stă tot ce-i bun, Patru frați mă țin acum, Stau cuminte la perete, Când vii tu să iei bucate.”


„Pe mine stă tot ce-ți place, Patru surori stau și tace, Când vii seara să mănânci, Eu te-aștept cu bunătăți.”


„În jurul meu familia Se-adună cu bucuria, Patru surori mă susțin, Când mâncarea o servim.”


„Pe mine stă tot ce vrei, Patru surori țin poveri, Din lemn sunt și stau pe loc, Când vii tu să pui la loc.”


„Casă de sticlă cu apă plină, Peștișorii-n ea se-nclină, Cu plante verzi și pietricele, E-o lume mică printre ele.”


„În casa mea de sticlă Înoată pești voioși, Cu plante și nisip pe jos, E-o mare în miniatură pentru pici frumoși.”


„Prin pereți transparenți privesc La lumea mică ce plutește, Cu solzii aurii sclipesc Viețuitoare ce-n apă trăiește”


„Din sticlă sunt făcute, Pe masă-s așezate, Cu apă sau cu suc se umplu, Când sete ai, te-ajută.”


„Din sticlă sunt făcute, Pe masă-s așezate, Cu apă sau cu suc se umplu, Când sete ai, te-ajută.”


„Din cristal sau din sticlă sunt făcute, La petreceri stau umplute, Cu băuturi colorate, Pe masă-s aranjate.”


„Când pisica vede șoareci Și-i aleargă pe poteci, Când polițistul vede hoțul Și-l gonește până-l prinde, Ce acțiune se întâmplă oare?”


„Numele meu e românesc, Cu șase litere-l citesc, Sfântul patron al țării noastre Mi-a dat numele, se pare.”


„Numele meu e românesc, Cu șase litere-l citesc, Sfântul patron al țării noastre, Mă poartă-n zilele albastre.”


„Din inimă pornește, Cu zâmbet se hrănește, Crește-n suflet ca o floare Și ne face viața mare.”


„Din inimă pornește, Cu zâmbet se hrănește, Crește-n suflet ca o floare Și ne face viața mare.”


„E caldă și dulce ca mierea, În suflet o simți cum apare, Când mama te strânge în brațe, Și-ți face inima mare.”


„Pe teren aleargă minunat, Cu numărul șapte e îmbrăcat, Din Portugalia a plecat, Și multe goluri a marcat.”


„Din Madeira s-a ridicat, La fotbal e numărul unu în stat, Cu fenta lui magică și-un șut năpraznic, Face tribunele să strige frenetic.”


„Când arbitrul fluieră tare Și ridică mâna-n sus, De la punctul cu var mare Mingea zboară către plus”


„De la unsprezece metri, Când fluierul răsună, Portarul stă-n alertă, Iar șutul se adună.”


„Îmi pare rău, dar nu pot și nu ar trebui să creez conținut care ar putea promova stereotipuri sau discriminare, chiar și sub formă de ghicitoare. Sugerez să alegem un alt subiect mai potrivit pentru copii, cum ar fi animale, plante, obiecte din viața de zi cu zi sau fenomene ale naturii.”


„Sunt un dansator vestit, La Ansamblul Național, Cu opinci și cu căciulă, Saltă pasul magistral.”


„Sunt un dansator vestit, La Ansamblul Național, Cu opinci și cu căciulă, Saltă pasul magistral.”


„Mă plimb prin școală cu harta în mână, Munți și râuri predau cu mare vervă, Continente și țări învăț cu spor, Sunt dascăl iubit de-al meu popor.”


„Din cer cobor în picături, Din râuri curg în mări și lacuri, Mă bei când ți-e sete, mă găsești în izvoare, Fără mine nu-i viață sub soare.”


„Cu drag mă îngrijește, Mereu mă ocrotește, În brațe mă cuprinde Și inima-mi se-aprinde.”


„Lung și subțirel, Stă în pungă mititel, Când îl ronțăi face poc, E sărat și-ți place-n joc.”


„Sunt o fetiță cu păr lung și frumos, Mă joc cu păpușile, dansez bucuros, Numele meu e dulce și rar, Șase litere am în dar.”


„Sunt o fetiță cu păr lung și frumos, Mă joc cu păpușile, dansez bucuros, Numele meu e dulce și rar, Șase litere am în dar.”


„Primul fiu al țării mele, Sfântul ce ne ocrotește, Numele lui îl primește Cel ce mama și-l dorește.”


„Primul meu frate se joacă, Al doilea stă și învață, Eu sunt cel mai mic din trei, Cum mă cheamă, oare, vrei?”


„Părul alb ca neaua are, Coace plăcinte gustoase, Spune povești minunate, Și ne-alintă pe-noptate.”


„Din lemn cioplită stă în curte, Pentru porci e farfurie, Când e plină, toți se-adună La gustare cu mânie.”


„Verde și parfumat, În grădină-i așezat, La icoane-i pus cu drag, Și-n bucate dă un strop.”


„Pe telefon sau tabletă mă joc, Eroi și puteri am la un loc, În arenă lupt cu alți copii, Stele și trofee-adun în bătălii.”


„Șapte litere-n cuvânt, Nume dulce și plăcut, Începe cu litera G, Și-i nume de fată, atât pot să spun.”


„Zece plus cinci și încă doi, Fac un număr între noi, Între șaișpe și optîșpe stă, Cine-l ghicește, premiu va lua.”


„Zece plus cinci și încă doi, Fac un număr între noi, Între șaișpe și optîșpe stă, Cine-l ghicește, premiu va lua.”


„Pe cer strălucesc puternic, Energia lor ne-ajută mereu, Panouri negre le captează zilnic, Transformând lumina-n curent.”


„Din inimă când dăruiești Și pe alții îi ajuți, Cu zâmbetul când împarți Și pe toți îi înveselești.”


„Din scânduri făcută, În curte-așezată, Când pun mâncare în ea, Porcii vin să bea.”


„Băiețel cu nume sfânt, Îl sărbătorim de vară, Când e cald și bine-afară, Pe zece august, rând pe rând.”


„Sfântul care-n calendar Stă pe data de-optișpe, Nume vechi și legendar, Mulți băieți așa se știe.”


„Cu ghiozdanul în spinare, Dimineața, la plimbare, Merg cu drag să învăț carte, Unde-s bănci și table-n parte.”


„Fără mamă, fără tată, La cămin stă și așteaptă, O familie să-l iubească, Viața să i-o împlinească.”


„Când ceasul merge prea încet Și timpul pare că s-a oprit, Iar minutele se scurg cu greu, Spunem că el este...”


„Pe podea stau întins mereu, Pașii tăi îi simt din greu. Colorat și moale sunt, Și te-aștept să calci măsunt.”


„Stă în pod și doarme-n pace, Dar când ploaia rău se face, Strânge apa cu folos Și-o trimite drept în jos.”


„Mă crește și mă-ngrijește, Cu drag mă călăuzește, Mă strânge la piept duios, Când sunt trist sau bucuros.”


„Moale și pufoasă stă în pat cuminte, Pe ea te odihnești și-adormi ușor, Iar când te trezești dimineața devreme, Îți dă energie și spor.”


„Lemn subțire și rotund, Stă în echilibru-n vârf, Când îl pui pe masă-n joc, Se-nvârte ca un ghioc.”


„Cu mustăți lungi și coada mare, Prin beciuri și poduri îmi place tare, Mă strecor prin orice gaură mică, De pisici fug, că tare mi-e frică.”


„Nu e poveste sau vis, Ci exact cum s-a descris, Adevărat și palpabil, Nu e doar imaginabil.”


„E interzis să-l rostești, Dar toți știu ce gândești, Un cuvânt misterios, Care-i foarte prețios.”


„Nu-l poți spune nicidecum, Dar îl știi foarte bine-acum, E secret și interzis, Dar în minte ți l-ai scris.”


„Nu-l poți spune nicidecum, Dar îl știi foarte bine-acum, E secret și interzis, Dar în minte ți l-ai scris.”


„În inimă o porți mereu, Cu zâmbetul o dăruiești, E cel mai dulce sentiment, Când mama spune că-i tot ce ești.”


„În inimă o porți mereu, Cu zâmbetul o dăruiești, E cel mai dulce sentiment, Când mama spune că-i tot ce ești.”


„Din inimă izvorăște, Sufletul ți-l încălzește, Ca o floare înflorește, Viața-ntreagă te-nsoțește.”


„Din inimă izvorăște, Sufletul ți-l încălzește, Ca o floare înflorește, Și pe toți ne fericește.”


„Din suflet se revarsă lin, Ca mierea curge când zâmbești, E caldă ca un cer senin, Și-n ochi mereu o regăsești.”


„Când doi ochi se întâlnesc, Inimile bat mai tare, Fluturi în stomac simțesc, E un dar de la cel mare.”


„Când doi ochi se întâlnesc, Inimile se-ncălzesc, Fluturi zboară-n piept ușor, Și totul pare mai cu dor.”


„Din inimă se naște lin, Ca raza soarelui divin, Când mama te cuprinde-n brațe, Și-ți dă putere pentru viață.”


„Din inimă se-nalță sus, Ca soarele când e pe cer, E caldă și nu are preț, Și-n suflet o păstrezi cu zel.”


„Transparentă și subțirică, Lichide pot să țin în mine, Când sunt goală sunt ușoară, Dar cu apă-s mai greuță.”


„Îmbrăcăminte mică și ușoară, Sub pantaloni stă pitită, Când te joci sau mergi la școală, Te păzește, nevăzută.”


„Pe valuri mă plimb ușor, Cu pânze albe în zare, Sunt mică și plutitoare, Și mă joc cu vântișor.”


„Pe valuri mă plimb ușor, Cu pânze albe în zare, Sunt mică și plutitoare, Și mă-mpinge vântișor.”


„Din lemn sunt făcut rotund, Apa-n mine o ascund, La spălat sunt de folos, Stau în curte, bucuros.”


„Pe scaun sau pe canapea, Nu mă mișc, nu plec nicăieri, Odihnă-mi fac, nu-s în picioare, Nemișcat, ca un rege-n fotoliu.”


„Pe scaun sau pe canapea, Nu mă mișc și nici nu plec, Odihnă-mi fac, nu mă grăbesc, Nemișcat eu rămân mereu.”


„Nemișcat ca un pisoi, Pe pernuță, în tihna mea, Odihnit și liniștit, Parcă-s lipit de canapea.”


„Pe fotoliu, pe covor, Nemișcat ca un mosor, Odihnă-mi fac în tihnă, Parcă-s lipit de pernă.”


„Unde părinții mă așteaptă, Cu drag mereu mă-mbrățișează, Patul moale mă răsfață, Iar pisica mă veghează.”


„Unde mă-ntorc cu bucurie, După ce ziua-ntreagă-s plecat? Unde găsesc căldură vie Și patul moale și curat?”


„Când soarele spre culcare Încet, încet se coboară, Luna-n cer începe-a crește Și lumina se sfârșește.”


„Din tigaie sar voioase, Cu dulceață sunt gustoase, Subțirele și rotunde, Cu sirop dulci și plăcute.”


„Cu aripioare strălucitoare, În basme-apar fermecătoare, Cu baghete și praf magic, Fac minuni într-un mod magic.”


„Cu aripi de curcubeu, În basme-apar mereu, Cu baghete fermecate Fac minuni adevărate.”


„În păduri și-n vise-apar, Cu puteri miraculoase, Mici făpturi cu chip de stea, Ce-ndeplinesc dorințe-alese.”


„Cu aripioare de mătase, În noapte strălucesc frumoase, Cu baghete fermecate Îndeplinesc dorințe-n șoapte.”


„Cu rochițe sclipitoare, Prin păduri și prin palate, Micuțe și dansatoare, Fac vrăji minunate.”


„Cu aripi de curcubeu, Prin povești plutesc mereu, Cu baghete strălucitoare Fac dorințe-ndeplinitoare.”


„Prin povești ele-au zburat, Cu puteri neînchipuit, Mici făpturi cu chip divin, Ce-ndeplinesc dorințe lin.”


„Zâna mică și drăguță Cu aripi de dimineață, Poartă pulbere sclipindă Și-n grădină se perindă”


„Mică zână fermecată, Cu aripioare-nrourată, Peste flori când zboară lin Lasă aur și senin.”


„Zboară-n zbor de curcubeu, Mică zână, sprinten zmeu, Cu aripi de rouă plină, Duce magia-n grădină”


„Mică zână fermecată, Cu bagheta-i minunată, Peste flori când trece-n zbor Presară praf sclipitor”


„Zâna mică și gingașă, Cu aripi de mătăsică, Peste flori când trece-n zbor Lasă praf strălucitor”


„Mică zână din povești, Cu aripi de curcubeu, Când în zbor o întâlnești Magia vine mereu”


„Mică zână din pădure, Cu aripi de rouă pure, Când în zbor presară stele, Magia vine cu ele.”


„Din palatul lui Disney, Cu aripi de curcubei, Mică zână fermecată Împrăștie praf de stele-n cărarea luminată”


„Din tărâmul fermecat, Cu aripi de-argint bogat, Prietenă cu Peter Pan, Aduce magie an de an”


„Din povești cu Peter Pan, Mică zână, scump alean, Cu pulbere fermecată Face magia să-nflorească deodată”


„Din tărâm de basm sosește, Cu aripioare sclipește, Praf magic împrăștie lin, Lângă Peter Pan, în zbor divin.”


„Toate viețuitoarele din lume, De la șarpe până la leu, Formează-mpreună un nume, Ce-l știi și tu, și-l știu și eu.”


„Viețuitoare mari și mici, De la urși până la rici, Toate-n lume câte sunt, Au un nume pe pământ.”


„Prin păduri și pe câmpii, Zboară, merg sau doar se târăsc, Viețuitoare mari și mici, Împreună conviețuiesc.”


„Prin pădure și prin luncă, Zboară, merg sau stau la pândă, Viețuitoare mari și mici, Toate-s frați și toate-s surori.”


„Prin pădure și prin luncă, Animale mari și mici, Unele zboară sau muncă, Altele-s blânde ca pisici.”


„Prin păduri și pe câmpii, Zboară, aleargă sau se târăsc, Toate vietățile vii În natură se-ntâlnesc.”


„Prin natură când privești, Viețuitoare întâlnești, De la fluturi până la urși, Toate-n lume sunt vecini și frați.”


„Prin pădure și prin vale, Zboară păsări, merg animale, De la fluturi până la cerbi, Viețuitoare mari și mici.”


„Prin pădure și prin luncă, Viețuitoare mari și mici, Unele-n copaci se urcă, Altele-noată-n bălți aici.”


„Prin pădure și prin stâncă, Prin ocean și prin câmpii, Toate vietățile-mpreună Formează-un regat de vii.”


„Prin ocean și pe uscat, Prin păduri și prin pustii, Tot ce-i viu și-adevărat Face parte din cei vii.”


„Prin ocean și pe câmpii, Prin păduri și prin pustii, Toate viețuitoarele-n zbor și pe pământ Formează-un regat minunat și sfânt.”


„Prin păduri și prin savane, Prin oceane și prin crâng, Viețuitoarele-mpreună Un regat al vieții strâng.”


„Prin ocean și pe uscat, Prin văzduh și pe sub stele, Viețuitoarele-adunate Formează regatul vieții mele.”


„Prin ocean și pe câmpie, Prin păduri și prin pustiu, Tot ce zboară, merge, mișcă, Face parte din ce-i viu.”


„Prin ocean și prin pustiu, Prin păduri și pe câmpii, Tot ce merge, zboară, sare, Face parte din ce-i viu.”


„Prin ocean și prin câmpii, Prin păduri și prin pustii, Toate viețuitoarele-n zbor și pe pământ Formează-un regat minunat și sfânt.”


„Prin ocean și prin pădure, Viețuitoare mari și mici, Unele-n văzduh se-avântă, Altele-n pământ sunt pitici.”


„Prin ocean și prin pustii, Prin păduri și pe câmpii, Viețuitoarele-adunate Formează regatul vieții mele.”


„Prin ocean și prin savană, Prin păduri și prin poiană, Viețuitoarele-adunate Formează-un regat minunat.”


„De la fluturi până la lei, De la pești până la zmei, Toate viețuitoarele vii Formează regatul din câmpii.”


„Prin ocean și prin pustii, Prin păduri și pe câmpii, Toate viețuitoarele-n zbor și pe pământ Formează-un regat minunat și sfânt.”


„Cu ac și ață meșterește, Încălțări vechi repară și-ntinerește, Deși nu face pantofi noi, Le dă viață înapoi.”


„Cu ață și cu meșteșug, Pantofii vechi îi face noi, Când talpa e ruptă în toi, El o repară ca un mag.”


„Cu acul și ața-n mână, Meșterul la treabă stă, Pantofii vechi îi repară, Viață nouă le va da.”


„Casă tare pe spinare, O duc cu mine-n plimbare, Când pericol simt în zare, Mă ascund în ea și-mi pare Că sunt în siguranță mare.”


„Casă tare pe spinare, O duc cu mine-n plimbare, Când pericol simt în zare, Mă ascund în ea și-mi pare Că sunt în siguranță mare.”


„Pe spinarea mea o port, Casa tare ca un fort, Când mă sperii, mă retrag, Și-n adăpost stau cu drag.”


„Pe spinare port o casă, Tare, dură și frumoasă, Când mă sperii, mă ascund, În adăpostul rotund.”


„Cu ață și ac în mână stă, La pantofi vechi viață dă, Meșterul cu îndemânare, Face treabă de salvare.”


„Cu ață și ac meșterește, La pantofi vechi viață dăruiește, Nu-i doctor, dar vindecă-ndată Încălțarea cea stricată”


„Cu îndemânare și migală, La încălțări dă socoteală, Cu ac și ață face minuni, Să nu mai umbli cu papuci nebuni.”


„Cu ață și ac în mână stă, Meșteșugul lui e artă, Pantofii vechi îi face noi, Să nu mai umblăm desculți apoi.”


„Cu îndemânare și răbdare, La încălțări face salvare, Meșterul cu ac și ață, Le dă pantofilor viață.”


„Cu îndemânare și migală, La încălțări face minuni, Când talpa e ruptă sau goală, El le face ca și noi.”


„Cu îndemânare și har divin, Face din vechi ceva mai fin, Când încălțarea e stricată, El o repară îndată.”


„Zână mică și zglobie, Cu aripi de-argint ce-nvie, Prietenă cu Peter Pan, Praf magic presară-n van.”


„Micuță și strălucitoare, Cu praf magic zburătoare, Prietenă cu băiatul verde, În Țara de Nicăieri se pierde.”


„Mică zână fermecată, Cu aripioare de fată, Praf magic împrăștie-n zbor Și-i face pe copii să zbor.”


„Zâna mică și gingașă, Cu aripi de fluturașă, Praf magic ea împrăștie, Și-n Neverland ne poartă-n vis.”


„Micuță zână fermecată, Cu păr blond și luminată, Prietenă cu-n băiețel, Ce zboară-n noapte frumușel.”


„Cu aripi de rouă fină, Și o rochie divină, Zboară veselă prin noapte, Presărând vise șoptite.”


„Mică și strălucitoare, Cu praf magic în spinare, Lângă Peter ea dansează, Și copiii îi veghează.”


„Micuță zână fermecată, Cu aripi de stea curată, Prietenă cu-n băiat poznaș, Împrăștie praf drăgălaș.”


„Mică și plină de har, Cu aripioare de jar, Lângă băiatul zburând, Magie-n jur presărând.”


„Micuță și fermecătoare, Cu aripi sclipitoare, Lângă băiatul ce nu crește, Praf magic împrăștie și zâmbește.”


„Micuță și grațioasă, Cu aripi de mătăsică, Lângă-un băiat ce nu crește, Praf magic ea dăruiește.”


„Micuță zână strălucitoare, Cu praf magic în spinare, Prietenă cu-n băiat zburător, Prin povești duce-al magiei dor.”


„Micuță zână fermecată, Cu rochița colorată, Prietenă cu-n băiat poznaș, Prin povești zboară drăgălaș.”


„Micuță și grațioasă, Cu clinchet de clopoțel, Zâna magică dansează Lângă-un băiat ștrengărel.”


„Cu clinchet de clopoțel, Zâna mică și gingașă, Praf magic presară-n zbor, Lângă-un prieten poznaș.”


„Cu clinchet de stele mici, Zboară veselă prin nori, Praf magic împrăștie-n zori, Lângă băiatul ce nu vrea să crești.”


„Cu clinchet de stea curată, Lângă-un băiat ce nu crește, Prin nori magici ea se-arată, Și praf fermecat dăruiește.”


„Cu clinchet de argintiu, Prin povești zboară-n târziu, Prietenă cu-n băiețel, Ce-n Neverland e ștrengărel.”


„Cu clinchet de stele fine, Prin povești zboară spre tine, Praf magic presară lin, Lângă-un prieten plin de chin.”


„Cu clinchet de stele-n zori, Prin povești zboară ușor, Lângă-un băiat zburător, Praf magic presară-n nori.”


„Cu clinchet de stele-n dans, Prin povești zboară-n balans, Lângă-un băiat fermecat, Praf magic dă ne-ncetat.”


„Cu clinchet de argintiu, Prin povești zboară-n pustiu, Lângă-un băiat fermecat, Praf magic dă ne-ncetat.”


„Cu clinchet de zurgălăi, Zboară-n țara de povești, Lângă prietenul ei drag, Praf magic dăruiești.”


„Cu clinchet de stele-n zbor, Mică zână cu mult spor, Lângă-un băiat năzdrăvan, Presară magie an de an.”


„Pui de căprioară sunt eu, Cu pete albe pe spate mereu, În pădure mă ascund cu mama mea, Până cresc mare și pot alerga.”


„Pui gingaș de căprioară sunt, Prin iarbă mă joc și cânt, Cu pete albe pe blăniță, Stau lângă mama mea, în poieniță.”


„Prin pădure când pășesc, Cu pete albe strălucesc, Sunt micuț și-s jucăuș, Lângă mama stau ghemuit.”


„Blănița-mi e maronie, Cu buline albe-o mie, Prin pădure sar voios, Lângă mama, bucuros.”


„De la gâze mici sub soare Până la uriașul cerb, Tot ce-n lume e mișcare Face parte din acest herb.”


„De la șoricel la elefant, De la vultur până la furnică, Tot ce-i viu pe-acest pământ Într-un singur nume se ridică.”


„De la șarpe până la urs, De la vultur până la broască, Tot ce-n lume are curs În natură să trăiască.”


„De la furnică la elefant, Toate viețuitoarele-n natură, Formează-un regat important, Ce-n lume-i dat cu măsură.”


„Floare mică de cristal, Pe fereastră-n timp de iarnă, Când e ger și-i viscol mare, Înflorește și se-așterne.”


„Sunt un metal tare și mic, La capătul burghiului stau voinic, Când mă-nvârt cu mare viteză, Orice piatră o perforez.”


„Sunt un metal tare și mic, La capătul burghiului stau voinic, Când mă-nvârt cu mare viteză, Orice piatră o perforez.”


„Mă îmbrac în rochie roșie, Cu parfum îmbătător, Stau în grădină cu spini Și sunt simbol de amor.”


„Pe harta țării noastre Sunt mai multe surori, Fiecare cu munți și ape, Cu câmpii și comori”


„Pe harta țării noastre Sunt mai multe surori, Fiecare cu munți și ape, Cu câmpii și comori”


„Pe-o hartă colorată Stau teritorii mari surori, Cu dealuri și câmpii bogate, Cu oameni harnici și comori.”


„Albă sunt și stau cuminte, Poți să scrii pe mine-orice, Iar când nu mai sunt curată, Mă faci minge și m-arunci departe.”


„Foșnesc ușor când mă atingi, Pe mine poți să desenezi și să scrii, Din copaci sunt fabricată, Caietele-s făcute din mine, să știi.”


„Albă ca zăpada sunt, Stau pe masă, nu mă-ascund, Creionul mă îndrăgește, Pe mine mereu scribește.”


„Albă-s ca un fulg ușor, Din copaci mă nasc și zbor, La școală mă folosești, Când scrii și când desenezi.”


„Albă sunt și delicată, Din copaci sunt prelucrată, Când vrei să-ți notezi ceva, Eu sunt prima ta stea.”


„Albă-s ca un fulg de nea, Din lemn m-au transformat așa, Pixul, stiloul, creionul, Pe mine-și lasă-ntreg convoiul.”


„Albă și subțire sunt, Din copaci mă prelucrează, Când ai nevoie să scrii, Pe mine te bazezi mereu.”


„În colțul camerei mă-ntâlnești, Loc ascuns unde te odihnești, Spațiu mic și retras mereu, Unde-ți place să te joci și tu.”


„În spatele ușii mă ascund, Locșor retras și mic, rotund, Când vrei să stai neobservat, Aici te-ascunzi neapărat.”


„În spatele ușii mă ascund, Loc retras și nu rotund, Colțișor tăcut și mic, Unde-ascunzi câte-un pisic.”


„Curge lin din înălțime, Spală fața dimineața, Stinge setea tuturor, Dă viață la orice floare.”


„Curge lin din înălțime, Stinge setea-n orice zi, Spală fața dimineața, Fără ea n-am putea fi.”


„Zece plus zece fac cât oare? Numără bine și mai tare! Câți degețele-ai în plus, Dacă mâini și tălpi ai pus?”


„Zece plus zece fac cât oare? Numără-i pe toți sub soare, Degetele de la mâini Și-ncă-atâția de la picioare.”


„Între unu și treizeci, Sunt mai mare ca cincisprezece, Dar mai mic decât treizeci, Și-s rotund ca două zeci.”


„Între unu și treizeci, Sunt mai mare ca cincisprezece, Dar mai mic decât treizeci, Și-s rotund ca două zeci.”


„Între unu și treizeci, Sunt mai mult decât cincisprezece, Dar mai puțin decât douăzeci și unu, Și-s număr rotund, să ghicești dacă poți.”


„Între unu și treizeci, Sunt mai mare ca cincisprezece, Dar mai mic decât treizeci, Și-s rotund ca două zeci.”


„Câți ani are mama mea, Când îi pun în palmă-așa: Zece degete la mâini, Și-ncă-atâtea de la picioare să rămâi?”


„Numărând cu drag mereu, După zece plus vreo zece, Rotunjor și drăgălaș, Sunt un număr tare-aleș.”


„Cât fac degetele toate, De la mâini și de la spate? Numără-le pe-ndelete, Zece plus încă zece!”


„Câte ouă-n cuibar stau, Când găina și cu cocoșul dau Zece ouă fiecare, Și le-adună mic și mare?”


„Câte steluțe-n palmă ai, Când numeri degetele-n mai? Și-apoi mai pui încă-atâtea, De la picioare, nu uita!”


„Cu zâmbet cald și vorbe dulci, Așa sunt oamenii cei buni, Cu suflet mare și privire caldă, Natura lor mereu ne-ncântă.”


„Cu inima de mătase, Și vorbirea ca de miere, Niciodată nu se lasă Dus de-a furiei putere.”


„Cu suflet bun și glas duios, La toți zâmbește bucuros, Nu știe ce-i supărarea, Și-mparte numai alinarea.”


„Cu suflet mare și blând mereu, Greșelile altora nu-l supără deloc, Înțelege și acceptă, nu e greu, Și-n inima lui toți găsesc un loc.”


„Lumină mare pe vapor, Strălucește-n noapte tare, Să ghideze marinarii Când plutesc pe-ntinsa mare.”


„Clopotul sună dimineața, Oamenii vin să se roage, Cu lumânări și credință-n suflet, Sfântul lăcaș îi adună pe toți.”


„Când te ciupește cineva tare, Când te strânge și te doare, Când te-nțeapă și te trage, Chinul ăsta cum se spune oare?”


„Găini, rațe și purcei, Vaci ce pasc pe lângă tei, Cai și oi în țarc frumos, Unde-i locul lor voios?”


„Când o pui pe foc să fiarbă, Oala neagră se preface, Mâncarea nu mai e bună, Și miroase-a fum, sărace.”


„Din lemne arse rămân eu, Cenușiu și prăfuit mereu, Când focul și-a terminat treaba, Mă-mprăștie vântul degeaba.”


„Vapoare mari și mici sosesc, La țărm se-adună, se-odihnesc, În golf, la adăpost de val, Aici e locul ideal.”


„Între munte și câmpie Stau ca un pod de pământ, Iar pe mine cresc copaci Și pasc oile la rând”


„Pământul s-a ridicat spre cer, Iar sus pe coamă, un măr stingher. Mai jos e vale, mai sus e munte, Iar eu stau chiar la mijloc pe frunte.”


„Pe picior mă poți purta, Iarna cald te voi păstra, Șiret lung mă împodobește, Cine sunt, se potrivește?”


„Pe picior mă poți purta, Iarna cald te voi păstra, Șiret lung mă împodobește, Cine sunt, se potrivește?”


„Pe picior mă poartă toți, Iarna-s caldă, vara nu mă poți. Din piele sunt croită bine, Cu șireturi legate de mine.”


„Pe picior mă poți purta, Iarna cald te voi păstra, Șiret lung mă împodobește, Cine sunt, se potrivește?”


„Pe picior mă pui grăbit, Șiret lung am de-mpletit, La plimbare te ajut, Și-n zăpadă nu-i durut.”


„Pe picior mă pui grăbit, Șiret lung am de-mpletit, Iarna când e frig afară, Te feresc să nu te doară.”


„Pe picior mă poți purta, Iarna cald te voi păstra, Șiret lung mă împodobește, Cine sunt, se potrivește?”


„Pe picior mă poți purta, Iarna cald te voi păstra, Șiret lung mă împodobește, Cine sunt, se potrivește?”


„Pe picior mă poți purta, Iarna cald te voi păstra, Șiret lung mă împodobește, Cine sunt, se potrivește?”


„Cu talpă groasă și șiret, Mă-ncalți pe picior încet, La plimbare te păzesc, De noroi te ocrotesc.”


„Pe picior mă pui grăbit, Când afară e răcoare, Sunt din piele și șiret, Te feresc de frig și zloată.”


„Pe picior mă pui grăbit, Șiret lung am de-mpletit, Iarna când e frig afară, Te feresc să nu te doară.”


„Pe picior mă încalți frumos, Sunt din piele, sunt de folos, Când afară e zăpadă, Te feresc să nu cazi pradă.”


„Pe picior mă poartă toți, Iarna-s caldă, vara nu mă poți. Din piele sunt croită bine, Cu șireturi legate de mine.”


„Cu talpă groasă și șiret, Mă-ncalți pe picior încet, La plimbare te ajut, Să pășești mai hotărât.”


„Cu talpă groasă și șiret, Mă-ncalți pe picior încet, La plimbare te ajut, Să pășești mai hotărât.”


„Cu talpă groasă și șiret, Mă-ncalți pe picior încet, La plimbare te ajut, Să pășești mai hotărât.”


„Strălucește galben ca un soare, În pământ stă la răcoare, Regii pentru el se bat, E metalul cel bogat.”


„Galben sunt și strălucesc, În bijuterii mă găsesc, Cel mai scump metal rămân, Toți bogații mă adun.”


„Galben sunt și strălucesc, În bijuterii mă găsesc, Cel mai prețios metal, Sunt regescul mineral.”


„Galben sunt și strălucesc, În bijuterii mă găsesc, Cel mai prețios metal, Sunt regesc și triumfal.”


„Galben sunt și strălucesc, În bijuterii mă găsesc, Cel mai prețios metal, Sunt regesc și triumfal.”


„Galben sunt și strălucesc, În bijuterii mă găsesc, Cel mai prețios metal, Sunt regesc și triumfal.”


„Strălucesc în orice formă, Sunt metalul cel mai rar, Prețios și foarte galben, Toți mă vor în buzunar.”


„Galben sunt și strălucesc, În bijuterii mă găsesc, Cel mai scump metal rămân, Toți bogații mă adun.”


„Galben sunt și strălucesc, În bijuterii mă găsesc, Cel mai prețios metal, Sunt regesc și triumfal.”


„Galben sunt și strălucesc, În bijuterii mă găsesc, Cel mai prețios metal, Sunt regesc și triumfal.”


„Galben sunt și strălucesc, În bijuterii mă găsesc, Cel mai prețios metal, Sunt regesc și triumfal.”


„Galben sunt și strălucesc, În bijuterii mă găsesc, Cel mai prețios metal, Sunt regesc și triumfal.”


„Strălucesc în orice formă, Sunt metalul cel mai rar, Regii mă poartă-n coroană, Sunt comoara din altar.”


„Strălucesc în orice formă, Sunt metalul cel mai rar, Regii mă poartă-n coroană, Sunt comoara din altar.”


„Galben sunt și strălucesc, În bijuterii mă găsesc, Cel mai prețios metal, Sunt regesc și triumfal.”